fbpx

„Păsările – culorile naturii”: Pom de Crăciun natural sau artificial?

22.12.2016

Apăsați pentru a asculta podcast-ul emisiunii. Imediat sub înregistrare puteți citi integral textul emisiunii respective.

 

Dragi prieteni,

Sărbătorile de iarnă se apropie, cu toții facem pregătiri pentru evenimentele festive de Crăciun și Revelion, unii dintre noi încă sunt în căutarea acelei dispoziții de sărbători care să-i determine să-și decoreze casa în spiritul sărbătorilor de iarnă. Și că tot veni vorba de decorat, pomul de Crăciun ocupă un loc important, ba chiar aș punea spune că se află în centrul pregătirilor. Și în fiecare an, cam în această perioadă, se iscă controversa legată de preferința oamenilor pentru brazi naturali sau artificiali. Chiar și aici la EcoFM se perinda un sondaj care întreba vizitatorii dacă aleg un brad natural sau artificial pentru a-l aduce în casă. Eu aș formula întrebarea altfel: care brad este o alegere mai bună pentru mediu? N-ai ce să-i faci, m-am deprins de atâția ani să-mi pese mai mult de mediu decât de sărbători, și mai mult de păsări decât orice altceva. Dacă tot am pornit să analizăm chestiunea, vreau din start să precizez faptul că de multe ori pe parcursul emisiunii de azi voi folosi cuvântul brad atunci când mă refer la copacul specific Crăciunului. De fapt, cea mai răspândită specie de conifer la noi folosită pentru sărbătorile de iarnă este molidul, și nu bradul. Acesta din urmă e rar, preferă altitudinile mari, habitatele montane, de aceea în Republica Moldova nu este o specie comună. În schimb, molidul se întâlnește și la atitudini mici, în zone premontane sau dealuri și coline, se descurcă într-un regim mai sărac de precipitații și este mult mai ieftin de crescut. Bradul Nordmann a început să fie popular în ultima vreme, devenind lider absolut pe piața cumpărăturilor de Crăciun, pentru că are un frunziș mai dens, mai atractiv, nu se scutură atât de repede, dar nu este nativ la noi și din acest motiv se întâlnește doar în magazine de specialitate și pepiniere.

Așadar, brad natural sau artificial? Întrebarea aceasta este un exemplu de alegere simplă pe care oricine o poate face pentru a reduce impactul nostru asupra mediului înconjurător. Și ca orice altă chestiune de mediu, rezolvarea e mereu mai complicată decât te aștepți, pentru că apar hibe și probleme unde nici nu crezi. Cu toții cunoaștem controversa în jurul acestei teme: e mai bine să tai un copac viu și să-l aduci în casă de Crăciun și să-l arunci după aia ofilit, sau mai bine cumperi un brad de plastic pe care îl păstrezi zeci de ani încolo? Până într-o vreme, preferam varianta a doua, dar la un moment dat familia mea a decis să cumpere o specie de conifer natural pe care am plantat-o în grădină și la care ne uităm pe fereastră cum crește. De aceea, recomandarea mea pentru toți cei care se află în dilemă este următoarea: cumpărați un brad natural de care să aveți grijă și după sărbători. Dar de fapt haideți să analizăm problema și după aia să decidem care alternativă este bună pentru fiecare.

În statele din Vest există așa-numitele plantații de brazi sau pepiniere, unde lumea vine să-și cumpere bradul preferat și să-l ia acasă în ghiveci. Suprafețele acestora ajung la ordinul miilor de hectare și arată aproape ca mini pădurile naturale de brazi. În Statele Unite ale Americii, de exemplu, există 141 640 hectare de plantații de brazi, de unde au fost procurați în anul 2015 25.9 millioane de brazi de Crăciun. La noi în Moldova statisticile de acest gen lipsesc, poate pentru că acest lucru reprezintă încă o noutate. Agenția Moldsilva are în gestiune pepiniere și ocoluri silvice care se ocupă cu plantarea pomilor de Crăciun, însă suprafața de plantare variază de la o unitate la alta, și din acest motiv nu există o evidență clară a mărimii acestor plantații. Recent au apărut și agenți economici care comercializează brazi în ghiveci, pe care îi aduc din pepiniere aflate în diverse regiuni ale țării. Singura firmă cu care am discutat în acest sens aduce pomii de Crăciun din pepiniere diferite în funcție de specia de brad. Suprafața însumată a acestor plantații se ridică la 10 hectare, dar cu siguranță mai există și alți furnizori care aduc pomii din alte plantații. Toate suprafețele astea plantate cu pomi de Crăciun au o importanță mare pentru mediu, pentru că absorb carbonul din atmosferă, contribuind în acest fel la rezolvarea problemelor provocate de schimbările climatice. Faptul că bradul luat din plantație va fi înlocuit imediat de un alt puiet, în scopuri economice, garantează continuitatea procesului de absorbție a carbonului. Totodată, copacii locali, ca și alimentele locale, reprezintă alegerea cea mai bună pentru mediu pentru că nu vin de departe, din alte regiuni, și deci nu necesită carburant, și în plus reduc șansa ca alte specii străine să ajungă pe aici și să invadeze un habitat. Pe lângă acest serviciu făcut naturii, plantațiile cu pomi de Crăciun contribuie la reducerea eroziunii solului, reprezintă o sursă de hrană pentru insectele polenizatoare și oferă un habitat potrivit păsărilor.

Recent, o echipă de cercetători din Belgia a studiat influența plantațiilor de pomi de Crăciun asupra păsărilor de câmp, ajungând la concluzia că plantațiile reprezintă un habitat alternativ interesant pentru păsările caracteristice terenurilor agricole sau pajiștilor, a căror diversitate scade pe an ce trece în Europa de Vest din cauza preferinței pentru monoculturi pe suprafețe mari. Ornitologii de la Universitatea din Liege care au făcut studiul au analizat preferințele mărăcinarului, o specie de pasăre care preferă pășunile umede, regiunile de câmpie, smârcurile și regiunile pustii. Deoarece face cuibul pe sol, este o specie periclitată de agricultura extensivă, iar ornitologii au monitorizat cuibăritul acestei specii timp de 3 ani, comparând datele demografice cu cele luate din pajiștile tradiționale. Au ajuns la concluzia că specia preferă în mod egal pajiștile tradiționale și plantațiile de conifere, dar aflate la etapele timpurii ale plantării. Succesul reproductiv, numărul de cuibăriri reușite, starea fizică a puilor ieșiți din ou și rata de supraviețuire a adulților arată că plantațiile cu brazi de Crăciun reprezintă alternative foarte bune la pajiștile și terenurile agricole care încep să piardă din biodiversitate.

Iar acum să vorbim despre brazii artificiali. Cei care ajung la noi, și nu doar la noi, sunt importați din China, și conțin plastice care nu sunt biodegradabile și pot conține plumb. Odată făcuți, brazii trebuie transportați în țările de destinație, iar acest lucru presupune mult consum de carburanți. Vapoarele care aduc marfa pot să transporte și bacterii sau ciuperci din țara de origine care uneori fac ravagii. Într-o țară cu măsuri de securitate sanitară acest lucru ar fi dificil, însă țara noastră nu se remarcă printr-o acuratețe sanitară atunci când vine vorba de bunuri importate.

În caz că aveți deja un brad artificial acasă, nu-l mai aruncați, folosiți-l până când se uzează sau dați-l unei firme sau asociații care se ocupă cu reciclarea deșeurilor din plastic. Dar dacă aveți ocazia, nu ezitați să cumoărați un brad natural într-un ghiveci pentru a vă bucura de o atmosferă autentică de Crăciun!

Lasă un răspuns