Momente frumoase la hrănitoarea de păsări

În fiecare an, Societatea Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii desfășoară pe parcursul iernii un concurs inedit care se numește Hrănește păsările sălbatice. Miza acestui concurs e simplă: toți cei care vor să ajute păsările sedentare în sezonul rece trebuie să confecționeze o hrănitoare la care păsările să vină să mănânce. Candidații trebuie să facă o fotografie cu păsările care se hrănesc și să o expedieze în adresa SPPN, iar cea mai apreciată fotografie devine câștigătoare. Din 2017 și până acum, în urma acestui concurs ne-am ales an de an cu noi prieteni ai păsărilor, care au surprins diverse momente frumoase la hrănitoarea de păsări.

Ei au continuat să hrănească păsările sălbatice chiar și după ce concursul s-a încheiat și și-au luat premiile. Chiar și astăzi, la debutul anului 2021, ei au grijă ca în fiecare zi de iarnă să hrănească înaripatele zgribulite ce dau târcoale la geamul lor. I-am rugat să ne spună și nouă ce impresii au și ce emoții încearcă atunci când își văd hrănitoarea „atacată” de păsări. Iată ce ne-au povestit:

„În iarna anului 2016-2017 am confecționat o mică hrănitoare din ce aveam pe acasă: am găsit un tub de carton pe care a fost bandă adezivă, i-am pus un fund și apoi am instalat-o pe pervaz. Primii care au venit au fost pițigoii mari, apoi au început să vină și vrăbiile. În anii care au urmat am experimentat cu diverse alte tipuri de hrănitori: am înșirat nuci și alune pe ață, am instalat cutii din lemn, etc.

Anul acesta am pus la fereastră două hrănitori, căci vreau să separ porumbeii de pițigoi. Pentru porumbei rămâne una pe pervaz, iar pentru pițigoi voi suspenda una de perete, căci porumbeii nu se descurcă la astea suspendate. Amuzant e că atunci când am pus-o pe prima, păsările au recunoscut-o și au atacat-o în primele 5 minute! Dar s-au dezamăgit repede, căci nu erau semințele lor preferate (am pus doar de dovleac). Desigur, pițigoii și-au luat porția lor și s-au dus… În următoarele zile am reușit doar să instalez baza celei de-a două hrănitori. Când am deschis geamul să pun suportul, pițigoii au crezut că e mâncare și mai n-au zburat în casă!”

Cristina Kifa

Am început să instalez hrănitori pentru păsările sălbatice doar după ce am aflat cu ce se hrănesc corect. Până atunci credeam că e ok să arunci niște fărâmituri de pâine peste geam, sau la lac pentru speciile acvatice (ceea ce încă multe persoane continuă să facă, crezând că așa e corect).

Am fost intenționat la piață ca să cumpăr niște ghivece pentru flori, din care am meșterit hrănitori. Tot de acolo m-am aprovizionat cu semințe de floarea soarelui – preferatele pițigoilor care făceau coada la hrănitoare. De fapt meșteream hrănitori din diverse materiale care aveau să ajungă la gunoi: sticle din plastic, cutii de carton, etc.

Îmi plăcea să le urmăresc cum se apropiau cu destulă precauție că sa ia o sămânță, apoi zburau cu ea pe o creangă de copac, unde își curățau cu grijă sămânța. Se mai întâmpla că îi scăpa în zbor până acolo și în câteva secunde se întorceau să-și ia alta. Nu se îmbulzeau la hrănitoare, își așteptau cuminte rândul cu toții: pițigoi mari, pițigoi albastri, câteodată mai apărea câte un țiclean, măcăleandru sau gaiță. Nu mai zic de vrăbii, care erau ca la ele acasă.

În 2018, pe la sfârșitul lui martie, îmi amintesc cum dăduse un ger afară și ninsese din abundență. Atunci a apărut la hrănitoare o cinteză zgribulită de frig, care nici nu mai avea forțe să plece din hrănitoarea de la geam. Curăța semințele rând pe rând, apoi a stat pe la geam încă o bună bucată de vreme pentru a se încălzi.”

Oxana Roșca

Până a instala hrănitoarea acasă, hrăneam pe stradă, lângă o biserică, porumbeii și stăncuţele. Mai apoi, la îndemnul fiului mai mic, Vlad, am instalat o hrănitoare la geam şi alta la o parcare de automobile din preajma casei.  În primele zile nu erau vizitate, chiar ne întristasem şi aşteptam cu nerăbdare să vină păsări, dar peste câteva zile au apărut şi primii oaspeţi: vrăbiuţe, piţigoi mari şi câţiva piţigoi albaştri.

Am citit articole scrise de ornitologi despre alimentaţia păsărilor pe timp de iarnă ca prietenii noştri înaripaţi să fie hrăniţi corect. Zilnic aveam grijă să le pun mâncare diversă: fulgi de ovăz, seminţe de dovleac, seminţe de floarea-soarelui, miez de nucă. Am observat că fulgii de ovăz nu le sunt pe plac. Stăteam după draperie şi admiram cum vin păsările la cantină, îşi luau sămânţa şi zburau pe crenguţele de nuc din faţa geamului şi savurau cu plăcere din „bucate”. Îi filmam, îi fotografiam şi chiar ne amuzam de comportamentul unor piţigoi care nu permiteau altor păsări să se apropie de hrănitoare. Piţigoii sunt matinali: numai se luminează de zi, iar ei deja caută dacă este ceva la cantina păsărească. Rând pe rând îşi iau sămânța, apoi câteva ore nu mai vin. Dimineaţa la ora dejunului deconectam uneori lumina la bucătărie ca să nu-i speriem.

Nu este greu de instalat o hrănitoare, dar iată nu ştiu de ce nu am făcut lucrul acesta mai devreme. Îndemn pe mic şi mare să ajute păsările să treacă mai uşor de sezonul rece al anului.”

Angela și Vlad Zelinschi

Bucuria mea din acest an e și mai mare! În nucul din fața casei pițigoii roiesc de dimineață și până seara, cred că sunt deja vreo 15 la număr! Am plasat deja 4 hrănitori, căci nu reușeam cu 2. Și l-am văzut și pe Pană Albastră de anul trecut (un pițigoi albastru care venea la hrănitoare).

Tot dau târcoale chiar și dacă e goală hrănitoarea până seara… Când ajung acasă de la serviciu mă uit mereu: mai au mâncare ori ba. La început le dădeam doar miez de nuci curat, apoi când am văzut că nu reușesc să le decojesc, am decis doar să le sparg și să le pun cu tot cu coajă în hrănitoare. Dimineața pe jos e un adevărat covor de coji de nuci. Chiar dacă le mai scapă printre gheruțe pe jos, văd că nu se sinchisesc deloc să coboare și pe pământ să mănânce. Dar unii dintre ei sunt niște șmecheri nevoie mare: iau mâncare și se cațără tocmai în vârful copacului și mănâncă!”

Tatiana Borodatîi

Lasă un răspuns