fbpx

„Păsările – culorile naturii”: Întreținerea penajului

09.06.2016

Apăsați pentru a asculta podcast-ul emisiunii. Imediat sub înregistrare puteți citi integral textul emisiunii respective.

 

În împărăţia animalelor, păsările sunt singurele vietăţi cu pene, iar ele, de parcă ar fi conștiente de această distincție, își poartă cu mândrie și noblețe frumoasele podoabe. O pasăre investește foarte mult timp și foarte multă energie în asigurarea confortului personal. Aici mă refer la îngrijirea corporală și la întreținerea penajului. Poate nu știați, dar păstrarea penelor într-o stare perfectă este crucială pentru păsări, altfel ele n-ar mai putea zbura, iar incapacitatea de zbor pentru o pasăre înseamnă de cele mai multe ori moarte sigură.

Penele influențează fiecare aspect al vieții păsării. O protejează de vremea rea, de umezeală, de vânt, de soare puternic. Penele țin la distanță ghimpii, insectele, o ajută să-și găsească un partener, și contribuie la izolarea termică a organismului. Dar cel mai important, penele ajută pasărea să zboare, îi oferă practic cerul, transformând-o în mașină perfectă de zbor.

Ei, uite că un dar de la Natură atât de special trebuie prețuit la adevărata sa valoare, iar păsările dau dovadă de multă seriozitate atunci când se apucă să-și îngrijească penajul. Majoritatea păsărilor au mai mult de 25000 de pene, iar păstrarea fiecăreia într-o condiție bună cere mult timp și multă dedicație. Zilnic, ele petrec ore în șir pentru a-și curăța penele, a le aranja și a le aduce într-o stare bună. De fapt, asta este ocupația care le ia păsărilor mult timp, al doilea loc după hrănire: oricine a văzut cu câtă concentrare se îngrijesc păsările din curtea casei.

Un sticlete (Carduelis carduelis) face baie. Video credit: Ion Grosu de la Birding Moldova

Pentru ele acest ritual are o importanță atât de mare, încât se folosesc de orice oportunitate și orice metodă pentru a-și păstra penajul impecabil. De obicei, ele își prelucrează fiecare pană în parte, activitate cunoscută sub numele de „pigulire”, cuvânt care exprimă lucrul cu migală, puțin câte puțin. Cu ajutorul ciocului, ele îndepărtează dintre pene praful, paraziții externi și își aliniază fiecare pană în cea mai bună poziție în raport cu penele vecine și cu forma corpului. Multe păsări fac asta de mai multe ori pe zi pentru a fi sigure că penele scârțâie de curățenie. Ele mai dispun și de o glandă specială, numită uropigiană, care secretă un lichid cu același nume. Acest ulei conține ceară diesterică și face penele rezistente la umezeală și le păstrează flexibile. Similar felului în care folosim noi balsamul de păr. Unele păsări, precum bufnițele, porumbeii, papagalii, uliii, nu posedă glandă uropigiană, dar dispun de câteva pene speciale care se dezintegrează într-o pulbere fină destinată aceluiași scop ca și uleiul uropigian. Aceste păsări nu vor intra chiar așa des în apă, prin urmare nu au nevoie ca pudră să le ofere aceeași impermeabilitate ca în cazul altor păsări. Doar cormoranii, care nu au glandă uropigiană dar își procură hrana prin scufundare în apă, sunt nevoiți să stea cu aripile întinse la soare mult și bine până când li se usucă fiecare pană.

Îngrijirea penajului la rața roșie (Aythya ferina). Foto: Laurențiu Petrencu

Penajul păsărilor este foarte ispititor pentru multe insecte parazite care caută un locușor călduț și hrănitor. Păsările vor încerca să scape de ele curățindu-și penele cu ciocul, însă acest mod de deparazitare nu are succes întotdeauna. Prin urmare, ele se vor folosi de toate ocaziile pentru a scăpa de paraziți și a-și întreține penajul. Acidul formic, care este o substanță chimică iritantă secretată de furnici, este un agent antibacterian și e folosit deseori ca pesticid. Unele păsări fac așa-numitele „băi de furnici” atunci când găsesc câte un mușuroi. Culcându-se pe burtă și bătând repede din aripi, ele își pun furnici vii printre pene. Furnicile, luate prin surprindere și hotărâte să atace, secretă acid formic pe care îl pulverizează în jur, iar acesta ucide acarienii, puricii și căpușele care atacă pielea păsării și deteriorează aspectul penajului. O altă metodă pe care cu siguranță ați văzut-o exersată de păsări este baia de praf. Bătând puternic din aripi și stârnind praful de pe sol, păsările determină pătrunderea particulelor de praf adânc în pene, care dislocă paraziții și absorb excesul de ulei uropigian pentru a nu încărca penele.

Baie de soare și uscare de aripi la cormoranul mic (Microcarbo pygmaeus). Foto: V. Ajder

Băile de soare reprezintă o altă metodă prin care păsările luptă cu paraziții externi. Expunându-se timp îndelungat la soare, pasărea forțează căpușele, puricii sau alte insecte dăunătoare să se deplaseze pe suprafața corpului într-o zonă din care pot fi îndepărtate ușor cu ciocul. Razele solare și căldura face ca lichidul uropigian să devină mai lichid, și să fie mai ușor de întins într-un strat fin și uniform.

Dar să nu uităm de metoda cea mai clasică: baia de apă. Majoritatea păsărilor încep de aici întregul ritual de pigulire. După ce apa îndepărtează praful, murdăria și paraziții, păsările se apucă să-și prelucreze fiecare pană în parte, lustruind-o de la bază până la vârf și aranjând-o în cea mai bună formă aerodinamică posibilă.

Baie de apă la presura de grădină (Emberiza hortulana). Foto: V. Ajder

Precum v-am spus la început, îngrijirea penelor este esențială pentru păstrarea sănătății, de aceea ritualul de îngrijire reprezintă un comportament bine-cunoscut pentru toți cei care studiază păsările. Înțelegând cum și de ce păsările au grijă de penelor lor, orice persoană poate să aprecieze mai bine ce înseamnă să fii o pasăre.

Lasă un răspuns