Gripa aviară și moartea lebedelor – ce trebuie să știm

Săptămâna trecută, Republica Moldova a fost zguduită de un șir de cazuri ce indicau focare de gripă aviară.
Zeci de lebede sălbatice au semnalat, prin moartea lor, faptul că un virus fatal periclitează fauna din jur.

În momentul de față sunt cunoscute și declarate oficial 20 de cazuri de gripă aviară la nivel național. Toate au ceva în comun – moartea în masă a lebedelor. Cazurile tragice sunt probate cu imagini de la fața locului și prelevări de probe. Ornitologii europeni susțin că bătrânul continent este bântuit deja de câțiva ani de acest virus ce-și arată colții în special în sezonul rece.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este Blue-Aquarium-Photo-Facebook-Cover-1024x577.png

Focar de gripă aviară la Bălcăuți, Briceni, confirmat în urma morții unui număr mare de lebede. Foto: Inspectoratul pentru Protecția Mediului Briceni

Scurt istoric

În urmă cu aproape 15 ani, întreaga Europă a fost străbătută de un val de gripă aviară. Oamenii au uitat repede acest episod epidemic, mai ales că în anul 2020 întreaga planetă a fost atacată de virusul Sars-Cov-2, responsabil de maladia cunoscută sub numele de Covid-19. Deși episodul de gripă aviară din 2009-2010 a trecut fără urmări dramatice, epidemiologii au remarcat că un nou val de gripă este inevitabil și posibil iminent, mai ales că după modelele matematice disponibile se arată că epidemiile de gripă pot apărea, în medie, de 3-4 ori într-un secol.

La sfârșitul anului 2020, în presa europeană au început să apară cazuri de mortalitate suspicioasă în rândul lebedelor. Specialiștii remarcau faptul că nu existau cadavre ale altor specii de păsări acvatice, așa că au au început să atragă atenție la evoluția situației la cele trei specii de lebede întâlnite pe continentul european: lebăda de vară (Cygnus olor), lebăda de iarnă (Cygnus cygnus) și lebăda mică (Cygnus columbianus bewickii).

În septembrie 2020, Uniunea Europeană a cerut statelor membre să intensifice supravegherea împotriva posibilelor focare de gripă aviară în rândul păsărilor sălbatice și domestice. Îngrijorarea a apărut ca urmare a faptului că în acea perioadă s-au înregistrat focare în rândul păsărilor sălbatice și domestice din vestul Rusiei și Kazahstanului, care se află pe ruta migrației de toamnă pentru păsările sălbatice de apă ce se îndreaptă spre Europa din Siberia. Și China raporta prezența tulpinii H5N8 la lebedele din provincia Shanxi, considerată de oficialii chinezi una deosebit de contagioasă. Marea Britanie anunța că se confruntă cu multiple cazuri în diverse regiuni, iar un oficial britanic declara că iarna anului 2020 a adus „un potop de lebede moarte, fără a ști cauza”.

Anul 2021 a continuat cu alte victime ale gripei aviare: în februarie Lituania raporta primul său caz, anunțând totodată că această nouă tulpină de gripă aviară este extrem de contagioasă și afectează chiar și păsările domestice. Ucraina a semnalat un focar de gripă aviară extrem de patogenă la o fermă din partea de vest-centrală a țării încă din luna ianuarie 2021. Autoritățile ucrainene au raportat știrea către Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE), iar aceasta a confirmat faptul că virusul H5N8 s-a răspândit în estul Europei fiind adus de păsările migratoare, lovind fermele și păsările de curte din Polonia, Slovacia și Ungaria, Germania. De asemenea, mai multe lebede moarte au fost găsite în România, în Portul Constanta și în Eforie Sud, iar analizele au confirmat la două dintre ele prezența gripei aviare – virusul AH5N1.

În martie 2021, în Republica Moldova au fost semnalate 50 de lebede moarte lângă satul Brînza (r. Cahul) și alte 30 în dreptul orașul Rîbnița. SPPN a înaintat atunci ipoteza gripei aviare, însă analizele de laborator prelevate de ANSA nu au confirmat suspiciunea. Totuși, ornitologii noștri au atenționat că întreaga Europă este bântuită de virusul AH5N1, care circulă în paralel cu tulpinile de Coronavirus. Cu toate acestea, gripa aviară nu avea acoperire mediatică atât de mare ca virusul Covid-19, din simplul motiv că afecta doar fauna sălbatică.

Locuri unde s-au înregistrat lebede moarte, inclusiv cu focare de gripă aviară, în primele două luni ale anului 2021.
Hartă creată de Ecopresa.md, în baza datelor colectate de Societatea pentru Protecția Păsărilor și a Naturii

Ce ne-a adus anul 2023

În culisele evenimentelor din ultimii doi ani, episodul de gripă aviară a continuat să se răspândească tăcut prin Europa, dar iată că în 2023, la finalul unei toamne extraordinar de caldă, gripa aviară înalt patogenă (HPAI) a început să se facă simțită. Potrivit unui raport semnat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) și Laboratorul de Referință al UE (EURL), în perioada septembrie-decembrie 2023 au fost raportate 88 focare de gripă aviară foarte patogenă la păsări domestice și 175 cazuri la păsări sălbatice, în 23 de țări din Europa. Potrivit aceluiași raport, virusul gripei aviare a fost detectat pentru prima dată la păsările și mamiferele sălbatice din regiunea Antarctică. Acesta lovește în special toamna și iarna, fiind stimulat de temperaturile care nu coboară sub limita de îngheț.

În Republica Moldova, primul caz a fost semnalat pe data de 16 decembrie 2023, în dreptul localității Cubolta din raionul Sîngerei. În următoarele zile au apărut tot mai multe cazuri pe râul Răut și/sau afluenții acestuia: Moara de Piatră (Drochia), Răcăria (r. Rîșcani), Putinești și Lunga (r. Florești), iar după Crăciunul pe stil nou au mai fost confirmate alte 6 cazuri. Numărul total ar putea crește în condițiile în care se anunță un ianuarie călduros, cu temperaturi pozitive ce împiedică procesele de homeostazie naturală a suprafețelor acvatice.

Harta focarelor active de gripă aviară în Republica Moldova (© Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor)

De ce acum și de ce atât de grav?

Întrucât ne confruntăm cu un scenariu ne-obișnuit pentru țara noastră, în momentul de față putem opera cu un set de explicații care au deocamdată statutul de ipoteză:

  • Prezența firească a oaspeților de iarnă sosiți din nordul continentului: este bine cunoscut faptul că, la latitudinile noastre, iernează anual un număr important de păsări acvatice. Dovadă în acest sens sunt rapoartele Societății Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii în urma efectuării Recensămintelor de iarnă anuale a păsărilor acvatice, care menționează că speciile dominante sunt rațele, lebedele și gâștele. Adițional, informațiile colectate pe parcursul iernilor trecute ne ajută să precizăm mai bine originea și traseul de migrație al unor oaspeți de iarnă, cum ar fi cazul lebedei mici (Cygnus columbianus bewickii) observată pe lacul Beleu în noiembrie 2020 – această pasăre avea un colier imprimat cu cod alfa-numeric originar din Federația Rusă, regiunea Tiumen, zona Yamal-Nenets. Astfel, putem deduce că în perioada rece traseul de migrație al multor oaspeți de iarnă se realizează pe ruta NordEst – SudVest. Totuși, pentru a înțelege mai bine mișcările la nivelul zonei Mării Negre, trebuie să amintim și cazul lebedei de vară (Cygnus olor) inelată în regiunea Odessei (Ucraina) și regăsită ulterior pe lacul Ghidighici în noiembrie 2015 – un alt indiciu care arată faptul că multe păsări efectuează deplasări sezoniere de la est la vest. Aceste mișcări, coroborate cu recentele episoade de răcire din ultimele 4 săptămâni, au determinat păsările din părțile nord-estice ale continentului să se îndrepte spre zona tradițională de iernare din partea nordică a continentului spre zona Mării Negre.

  • Conflictul armat cauzat de invazia Ucrainei de către Federația Rusă – întrucât unele din aceste culoare de deplasare locală tranzitează o imensă zonă de conflict armat, care generează importante distrugeri ale habitatelor naturale, suntem de părere că apariția focarelor de gripă aviară este influențată parțial de consecințele acestui război. Astfel, considerăm că distrugerea barajului lacului de acumulare de la Nova Kahovka de pe râul Nipru ar fi un potențial event care a generat schimbări la nivelul populațiilor de lebede. Presupunem că distrugerea acestui important bazin acvatic a forțat un număr considerabil de păsări să-și caute alte zone de iernat. Chiar dacă nu toate dintre ele au ajuns direct în zona noastră, aceste mișcări au sporit contactul direct dintre un număr tot mai mare de păsări acvatice, pe o scară mai mare decât de obicei, ducând astfel direct la răspândirea tot mai accentuată a acestor epizootii de-a lungul migrației.
  • Lipsa perioadelor îndelungate de îngheț – conform observațiilor anuale ale Societății Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii, desfășurate în cadrul Recensământului de iarnă al păsărilor acvatice, putem spune cu certitudine că în perioadele cu temperaturi scăzute, păsările acvatice tind să se concentreze în doar câteva locuri importante de iernare din Republica Moldova: porțiunea Nistrului de la Naslavcea până în apropierea orașului Soroca; lacul de acumulare Dubăsari și zona de aval a acestuia, Lacul Costești-Stânca și zona de aval a acestuia. Cu toate acestea, în condiții de iarnă blândă, păsările tind să se răspândească pe toate suprafețele acvatice neînghețate. Din aceste considerente, presupunem că avem această răspândire a focarelor pe toate cursurile de apă puțin adânci, lacurile cu bază trofică bogată sau cursurile de râuri lin curgătoare (spre deosebire de Nistru și Prut).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *