Pâinea nu este un aliment potrivit pentru fauna sălbatică!

Contrar credinței populare, pâinea NU este un aliment potrivit pentru fauna sălbatică. De fapt, este unul din cele mai contraindicate produse pe care le putem oferi animalelor sălbatice. În continuare vom explica de ce specialiștii consideră acest lucru.

Pentru început, un pic de scurt istoric: Pâinea este un aliment relativ recent pentru păsările sălbatice care ne înconjoară. În regiunea noastră, oamenii au început să hrănească păsările cu maxim 80-100 ani în urmă. Până atunci, interesul pentru fauna sălbatică era relativ scăzut, mai ales pentru că animalele sălbatice găseau mâncare din abundență în habitatele lor naturale. În al doilea rând, situația financiară precară a unei părți semnificative din populație în trecut nu îngăduia oricui să pună mâncare la dispoziția animalelor sălbatice. Abia în secolul trecut, odată cu creșterea nivelului de viață a cetățenilor sovietici, hrănirea păsărilor a început să devină o preocupare, în special pe timp de iarnă. În acele timpuri oamenii erau sfătuiți să hrănească păsările sălbatice cu mâncare accesibilă, ușor de procurat și pe care și-o permit cu dărnicie. Cu alte cuvinte, cu pâine. Chiar dacă specialiștii continuau lista și cu alte alimente (fructe, legume, semințe, plante), se reținea doar cuvântul „pâine”, în mare parte datorită faptului că pentru noi pâinea reprezintă alimentul cel mai important, ba chiar indispensabil. De aici și până la convingerea că pâinea e cel mai bun produs care poate fi dat animalelor sălbatice a fost doar un pas. Consecințele acestui lucru le simțim azi, când specialiștii obosesc să atenționeze oamenii că pâinea este un aliment nesănătos pentru păsările sălbatice.

Spre stupoarea noastră, am avut situații în care explicațiile noastre erau întâmpinate cu fraza „Lasă că un pic de pâine nu are cum să le strice”. Am întâlnit oameni care consideră că gestul lor de a hrăni păsările cu pâine este inofensiv, ba chiar și nobil, și continuă să facă acest lucru împotriva avertismentelor lansate de ornitologi (să nu fim înțeleși greșit: e ok să hrănim păsările din când în când, dar trebuie să știm cum să facem corect acest lucru).

Captură dintr-un reportaj despre hrănirea păsărilor. Credit: Emisiunea „Natura în obiectiv”

…..

Deși înțelegem că mulți oameni au o părere diferită față de acest subiect,  noi vom încerca totuși să explicăm pe larg argumentele principale:

Păsările nu consumă în mod normal pâine sau produse de panificație, iar din punct de vedere evolutiv încă nu au reușit să „înțeleagă” acest aliment (așa se explică de ce unii oameni au impresia că păsărilor „le place” pâinea, căci altfel nu ar mânca așa ceva). Abia recent ele au început să facă cunoștință cu alimentul considerat de noi „de bază”, care nu trebuie să lipsească de la nici o masă.

  • Pâinea, în special cea albă, nu are valoare nutritivă esențială: este plină de calorii și nimic mai mult. Prin urmare, nu oferă păsărilor elemente necesare funcționării organismului lor: nu are vitamine și minerale. Singurul lucru pe care îl face pâinea este să le ofere o falsă senzație de sațietate. Consumând pâine, păsările sălbatice nu se mai hrănesc cu altă mâncare ce le-ar putea oferi substanțele nutritive necesare. Cu alte cuvinte, pâinea doar le îngrașă și totodată le înfometează mai tare.
  • La păsările mari (lebede și gâște) pâinea riscă să se adune în cocoloașe în interiorul tractului digestiv (păsările nu au dinți, cum avem noi, ca să mărunțească hrana înainte de a ajunge în stomac). Masa de aluat adunată le poate periclita procesele digestive naturale. În plus, majoritatea produselor de panificație din comerț conțin multe drojdii, conservanți și aditivi care le fac rău (de fapt astfel de produse nu sunt bune nici pentru noi).
  • În urma consumului excesiv de pâine, mai ales albă, păsările dezvoltă o boală numită „aripă de înger”. Această afecțiune este cauzată de malnutriție și se manifestă printr-o poziţie nefirească a aripilor: în loc să stea lipite de corp, acestea se deformează, căci oasele și articulațiile acestora nu cresc corespunzător și ajung să atârne pe lângă corp. Din acest motiv, păsările nu mai pot zbura, nu mai pot migra în locuri mai calde în sezonul rece și nu se mai pot feri de prădători. Boala este frecventă în special la păsările acvatice din zonele urbane, acolo unde nu au acces la alt meniu alimentar în afară de pâinea oferită de oameni. De asemenea, păsările tinere riscă să manifeste această afecțiune în mod special, deoarece pâinea primită nu le oferă proteinele necesare pentru a-și dezvolta mușchii și penele. Ca rezultat, păsările riscă să intre în maturitate cu cu aripi și picioare deformate, să aibă circulație sangvină deficitară și să dezvolte temperament agresiv.  Să nu uităm că păsările au o creștere mult mai rapidă decât oamenii, astfel încât fiecare zi de alimentație deficitară are impact major asupra dezvoltării lor.
Sindromul „aripă de înger” la unele specii de rațe hrănite cu pâine. Credit: www.nestandglow.org

…..

  • Păsările sălbatice nu sunt obișnuite să consume mâncare în îmbulzeli uriașe. Rațele, gâștele și lebedele găsesc în mod natural hrană destulă pe care s-o consume în liniște, mai ales că în habitatele lor mâncarea este răspândită mai mult sau mai puțin uniform. Dar felul în care oamenii le aruncă mâncare le pune în fața unei competiții care le provoacă agresivitate și le face să se lupte.
  • Hrănirea sistematică a păsărilor cu pâine le face dependente de noi ca sursă de hrană şi ele încetează să-şi mai caute singure altă mâncare, naturală şi adaptată nevoilor nutriţionale pe care le au. Aşadar, nu facem decât să le oferim cu generozitate o dietă nesănătoasă, care le privează de nutrienţii necesari. De asemenea, păsările sălbatice nu trebuie hrănite frecvent, chiar dacă le oferim hrană adecvată, pentru că lebedele şi raţele au tendinţa de a ieşi din apă şi a se apropia de oamenii care aduc hrană, iar acest fapt le expune la riscuri. Nu în ultimul rând, trebuie să ținem cont că păsările trebui lăsate să-și urmeze instinctul și să-și găsească de mâncare (asta de fapt e definiția animalului sălbatic), pentru că altfel nu vor supraviețui în situația în care nu vor mai avea parte de ajutor. 
Bucată de pâine înfiptă într-o creangă și pusă la dispoziția păsărilor. Parcul Valea Trandafirilor, Chișinău. Foto credit: Silvia Ursul

…..

  • Un alt efect periculos este acumularea de resturi de pâine în canale sau iazuri, mai ales acolo unde oamenii aduc frecvente pâine la păsări. Bucățile care rămân pe apă nu dispar, nu se evaporă în aer, nu sunt descompuse de vreun organism-minune, ci se adună în grămezi și devin poluante prin proliferarea unor alge otrăvitoare sau mucegaiuri. Acestea la rândul lor atrag dăunători ce răspândesc infecţii și ca rezultat poluează apa, ucid peștii și alte forme de viață din lac. Să nu uităm că pâinea are tendința de a mucegăi ușor (unii dintre noi dau pâinea mucegăită la câini sau la păsările din curte). Expusă la umezeală, pâinea mucegăită e un teren fertil pentru micotoxine, precum salmonella (o infecție care se dezvoltă în urma consumului de alimente contaminate). Așadar, e bine să fim conștienți de urmările gestului nostru de a oferi pâine animalelor sălbatice.
Bucăți de pâine puse la hrănitoarea SPPN din parcul Dendrariu. Foto credit: Cristina Kifa
Bucăți de pâine puse la hrănitoarea SPPN din parcul Dendrariu. Foto credit: Cristina Kifa

…..

În încheiere: mulți oameni oferă pâine în mod special pe timpul iernii, când resursele de hrană naturale sunt reduse și se găsesc mai greu. Însă pâinea nu are nici o valoare nutritivă necesară supraviețuirii peste iarnă. În acest anotimp păsările au nevoie de lipide și proteine care să le furnizeze energia de care au nevoie pentru a-și produce căldură corporală. Pur și simplu nu vor avea energia necesară ca să reziste în fața temperaturilor reduse sau furtunilor de zăpadă.

Și nu doar pâinea intră în această categorie: aici vorbim și de alte produse de patiserie precum covrigii, plăcintele, chiflele, biscuiții, chipsurile, pufuleții, sandwichuri, pizza. Toate acestea conțin cantități foarte mari de sare și alți aditivi care prezintă riscuri mari de sănătate. În mod similar, păsările sălbatice nu trebuie hrănite cu alimente mucegăite, stricate sau cu termenul de expirare depășit.

Felie de pâine pusă la hrănitoarea SPPN în ciuda regulelor expuse. Foto: Silvia Ursul

…..

Hrana oferită trebuie să fie cât mai apropiată de dieta naturală a păsărilor: semințe, legume (morcovi, coji de cartofi, frunze de varză sau de salată), boboase (mazăre), fructe (mere uscate, struguri, pomușoare, stafide și alte fructe uscate/deshidratate), nuci, arahide, alune (nesărate și neprăjite), fulgi de porumb, orz, ovăz (nefierte și nesărate). Dacă avem cumva insecte uscate (viermi, râme, greieri) sau slănină (nesărată și neprăjită), le putem pune la dispoziția păsărilor în condițiile unei ierni geroase și cu temperaturi foarte mici. Toată hrana trebuie tăiată sau feliată pentru a putea fi cu ușurință consumată de către păsări.

Aflați mai multe detalii despre modul de hrănire corectă a păsărilor sălbatice din acest articol: http://bit.ly/2qzx8Gm

….

One thought on “Pâinea nu este un aliment potrivit pentru fauna sălbatică!

  1. Elena Bivol

    ESTE UN ARTICOL FOARTE UTIL! Ar ttrebui de redistribuit mereu in toate sursele si pe retele de socializare pana in final vor intelege toti. Omul invata mai usor lucrurile cand ii sunt repetate de cateva ori din diferite surse.
    Paina cum se produce azi e daunatoare si pentru OM cu toti dintii lui, dar pentru animale poate fi mortala!
    Sa devenim inteligneti si sa facem ce este bine pentru PASARI, nu pentru a ne distra NOI INSINE uitandu-ne cum pasarile se lupta una cu alta de la o bucata de paine!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *