Raportul „Lista Roșie Europeană a Păsărilor” a fost lansat de către Birdlife International pe data de 14 octombrie 2021, în cadrul unui eveniment online la care au participat și reprezentanții SPPN. Acest document constată că 30% din speciile native de păsări în Europa sunt în declin din cauza pierderii habitatului, a agriculturii intensive și a crizei climatice. Din estul și până în vestul continentului, păsările care au constituit piatra de temelie a ecosistemelor europene se află în dificultate. De exemplu, trei specii de păsări au dispărut la nivel regional (adică în Europa) de la ultimul raport publicat de aceeași instituție în anul 2015: găinușa de stepă (Syrrhaptes paradoxus), cristelul de tufiș (Turnix sylvaticus) și presura cu creștet alb (Emberiza leucocephalus).

Noua Listă Roșie Europeană se bazează pe observațiile primite din 54 de țări europene despre 544 de specii de păsări native. Mii de experți și voluntari au contribuit la acest document, printre care și reprezentanții Societății Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii din Republica Moldova: Silvia Ursul și Vitalie Ajder. Ei au oferit informații și date acumulate pe parcursul a 5 ani, din diverse studii și cercetări în teren efectuate în Republica Moldova.

În total, echipa din Moldova a expediat către Birdlife International informații despre numărul de indivizi/perechi cuibăritoare la 184 specii care se întâlnesc la noi. Aceste date au fost adăugate la toate constatările colectate de la alte țări pe parcursul anului 2019 și au ajuns în final să constituie bazele Listei Roșii Europene a Păsărilor – un document crucial de care guvernele și organizațiile europene vor ține cont pentru a proteja speciile de păsări.

Ediția din 2021 a Listei Roșie Europeane a Păsărilor arată aceleași tendințele constatate în cele trei publicații anterioare ale Listei Roșii Europene (1994, 2004 și 2015), care arată că scăderile de populație ale păsărilor continuă fără întrerupere. Printre cauzele-cheie se numără pierderea habitatului, intensificarea agriculturii, supraexploatarea resurselor, poluarea și practicile forestiere nesustenabile. Aceste cauze reprezintă amenințări mari, pe scară largă, cu alte cuvinte sunt amenințări sistemice și sunt foarte legate de modul în care funcționează societatea umană.

Din totalul de 544 specii evaluate, 30% prezintă un declin al populației la nivel european, 13% sunt amenințate cu dispariția, 9% sunt vulnerabile, 6% sunt amenințate moderat, 2% sunt pe cale de dispariție critică și 3% sunt pe cale de dispariție. Aceasta se traduce prin una din cinci specii de păsări în Europa fiind Amenințată cu dispariția sau Amenințată moderat.

Categoriile de vulnerabilitate ale speciilor incluse în Lista Roșie Europeană sunt aceleași ca ale Uniunii Internaționale pentru Conservarea NATURII (IUCN):

• (EX) – Extinct/ Dispărut
• (CR) – Critically Endangered/ Amenințat critic
• (EN) – Endangered/ Amenințat
• (VU) – Vulnerable/ Vulnerabil
• (NT) – Near-threatened/ Amenințate moderat
• (LC) – Least concern/ Cu risc scăzut

Pentru ca o specie să fie plasată în categoria Amenințată moderat (NT), populația acesteia trebuie să fi scăzut cu 25% pe parcursul a trei generații. Atunci când declinul este mai mare de 30%, specia intră în categoria Amenințată (EN). Dacă o specie nu a fost observată în Europa pe o perioadă minimă de cinci ani, se consideră a fi dispărută regional/local.

În această nouă listă roșie se regăsesc 25 specii de păsări care sunt întâlnite și în Republica Moldova. Dintre acestea, 15 specii prezintă tendințe îngrijorătoare de scădere, iar restul de 10 dau semne că își revin. Cele mai accentuate scăderi (față de anul de referință 2015) le au drepneaua neagră (Apus apus) – Amenințată moderat (NT), becațina comună (Gallinago gallinago) și cioara de semănătură (Corvus frugilegus) care sunt considerate vulnerabile (VU).

În cazul ciorii de semănătură, aproximativ jumătate din populația aceste specii suferă un declin puternic, cum ar fi în Rusia, Polonia, Franța și Olanda. În general, efectivul populațional al ciorii de semănătură a scăzut cu peste 30% în Europa, fapt datorat persecuției și distrugerii locurilor de cuibărit.

Pe lângă cioara de semănătură, statutul multor altor specii s-a agravat până la categoria „Vulnerabil”: gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis), rața sulițar (Anas acuta), corcodelul cu gât roșuroșu (Podiceps grisegena), corcodelul cu gât negru (Podiceps nigricollis), șoimul de iarnă (Falco columbarius), vânturelul de seară (Falco vespertinus), becațina comună (Gallinago gallinago), fluierarul cu picioare roșii (Tringa totanus), lebăda mică (Cygnus columbianus).

Patru specii, care până acum erau considerate cu risc scăzut, au ajuns să fie încadrate la categoria „Amenințate moderat”: rața moțată (Aythya fuligula), bătăușul (Calidris pugnax), drepneaua neagră (Apus apus) și prepelița (Coturnix coturnix). Populația acestei din urmă specii scade în Europa cu cel puțin 25%, având tendințe îngrijorătoare în două țări: Rusia și Spania. Principalele motive ale declinului sunt considerate a fi pierderea pajiștilor sălbatice și a terenurilor necultivate din cauza intensificării agriculturii, care a diminuat disponibilitatea plantele sălbatice și a semințelor cu care se hrănește această specie.

Tabel 1: Lista speciilor de păsări din Republica Moldova, conținute în Lista Roșie Europeană a Păsărilor, 2021, a căror stare de conservare s-a înrăutățit:

Nr	Numele latin al speciei	Denumirea în limba română	Denumirea în limba engleză	Denumirea în limba rusă
1	Branta ruficollis	Gâscă cu gât roșu	Reb breasted goose	Краснозобая казарка
2	Anas acuta	Rață sulițar	Northern Pintail	Шилохвость
3	Aythya fuligula	Rață moțată	Tufted Duck	Хохлатая чернеть
4	Cygnus columbianus bewickii	Lebădă mică	Bewicks swan	Американский лебедь
5	Coturnix coturnix	Prepeliță	Common Quail	перепел
6	Podiceps grisegena	Corcodel cu gât roșu	Red-necked Grebe	Серощёкая поганка
7	Podiceps nigricollis	Corcodel cu gât negru	Black-necked Grebe	Черношейная поганка
8	Falco cherrug	Șoim dunărean	Saker Falcon	Балобан
9	Falco columbarius	Șoim de iarnă	Merlin	Дербник
10	Falco vespertinus	Vânturel de seară	Red-footed Falcon	Кобчик
11	Calidris pugnax	Bătăuș	Ruff	Турухтан
12	Gallinago gallinago	Becațină comună	Common Snipe	Бекас
13	Tringa totanus	Fluierar cu picioare roșii	Common Redshank	Травник
14	Apus apus	Drepnea neagră	Common Swift	Чёрный стриж
15	Corvus frugilegus	Cioară de semănătură	Rook	Грач

Cu toate acestea, la nivel european există și vești bune. Recuperarea buhaiului de baltă (Botaurus stellaris) și a vulturului pleșuv sur (Gyps fulvus) arată că acțiunile specifice pentru conservarea speciilor sunt eficiente. Câteva specii beneficiază în prezent de un climat mai cald, cum ar fi sitarul de mal (Limosa limosa). Această specie a trecut de la categoria Vulnerabil (EN) la Fără Amenințări (LC), iar acest lucru se datorează probabil creșterii temperaturilor de primăvară în Islanda, care găzduiește aproximativ 47% din populația europeană a acestei specii.

Tabel 2: Lista speciilor de păsări din Republica Moldova, conținute în Lista Roșie Europeană a Păsărilor, 2021, a căror stare de conservare s-a îmbunătățit:

Nr	Numele latin al speciei	Denumirea în limba română	Denumirea în limba engleză	Denumirea în limba rusă
1	Aythya marila	Rață cu cap negru	Greater Scaup	Морская чернеть
2	Circus cyaneus	Erete vânăt	Hen Harrier	Полевой лунь
3	Circus macrourus	Erete alb	Pallid harrier	Степной лунь
4	Limosa limosa	Sitar de mal	Black-tailed Godwit	Большой веретенник
5	Numenius arquata	Culic mare	Eurasian Curlew	Большой кроншнеп
6	Hydrocoloeus minutus	Pescăruș mic	Little Gull	Малая чайка
7	Alcedo atthis	Pescăraș albastru	Kingfisher	Зиморо́док
8	Anthus pratensis	Fâsă de luncă	Meadow Pipit	Луговой конёк
9	Turdus iliacus	Sturz de vâsc	Redwing	Белобровик
10	Lanius excubitor	Sfrâncioc mare	Great Grey Shrike	Серый сорокопут

Conducerea Birdlife International intenționează ca acest raport să servească drept catalizator pentru ca mai multe guverne și organizații să ia măsuri de protecție a speciilor de păsări din Europa. Acestă Listă Roșie va ajuta la informarea acțiunilor de conservare la fața locului și a politicilor naționale și internaționale de mediu.

Recomandările din raport includ crearea unei rețele mai mari și mai bine gestionate de arii protejate, în concordanță cu obiectivul ONU de a proteja 30% de uscat până în 2030, cu zone importante luate sub protecție strictă, cum ar fi zonele marine protejate pe principiul „zero pescuit” sau păduri cu zero tăieri.

Silvia URSUL