fbpx

Locații de birdwatching în Chișinău și împrejurimi

Păsările sălbatice sunt pretutindeni în jurul nostru, însă există și locuri unde acestea se află concentrate în număr mai mare. Ornitologii cunosc aceste locații de birdwatching și le pun la dispoziția celor interesați. În articolul de față sunt descrise câteva locuri din Chișinău (cel mai populat oraș din Republica Moldova) și din împrejurimi (până la 50 km distanță).

Locații Din Chișinău:

Parcul „Valea Morilor”

Este unul dintre cele mai populare parcuri din Chișinău și totodată locația noastră preferată când vine vorba de organizat evenimente de birdwatching, în special de Ziua Internațională a Păsărilor (1 Aprilie).

Fiind situat în centrul capitalei (47.018329, 28.813049), parcul e ușor accesibil din diverse direcții. Lacul este înconjurat de pâlcuri de copaci (conifere și foioase), care în unele locuri se apropie de aspectul pădurilor. Lacul este alimentat de un mic râuleț ce se revarsă în el, iar în locurile unde apa are un nivel mic există câteva centuri de stuf. Având în vedere că parcul este popular și mulți oameni îl vizitează,  ziua și ora de birdwatching trebuie alese cu grijă pentru a asigura o mai mare productivitate.

Parcul Valea Morilor. Vedere de pe Google Maps.

Pe parcursul unui an calendaristic, aici pot fi observate în jur de 90 specii de păsări. Totuși, cea mai mare abundență este în lunile de primăvară și vară, când în parc cuibăresc multe specii.

În decursul unei plimbări mai lungi aveți șanse să observați următoarele specii forestiere: porumbel gulerat (Columba palumbus), turturică (Streptopelia turtur), grangur (Oriolus oriolus), multe specii de păsări mici: țiclean (Sitta europaea), cojoaica de pădure (Certhia familiaris), botgros (Coccothraustes coccothraustes), muscar gulerat (Ficedula albicollis), pitulice mică (Phylloscopus collybita), codroș de munte (Phoenicurus ochruros) și codroș de pădure (Phoenicurus phoenicurus), pițigoi mari (Parus major), pițigoi albaștri (Cyanistes caeruelus), pițigoi suri (Parus palustris).

Muscar gulerat (Ficedula albicollis). Foto: Kenneth Pinnow

Aveți ocazia să auziți mierla (Turdus merula), sturzul cântător (Turdus philomelus), privighetoarea de zăvoi (Luscinia luscinia), măcăleandrul (Erithacus rubecula), cinteza (Fringilla coelebs), silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla) sau silvia mică (Sylvia curruca).

Tot aici puteți întâlni majoritatea speciilor de ciocănitori din țară: ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), ciocănitoarea de grădini (Dendrocopos syriacus), ciocănitoarea de stejar (Dendrocoptes medius), ciocănitoarea mică (Dendrocopos minor), ghionoaia sură (Picus canus), iar dacă aveți mare noroc puteți vedea ghionoaia verde (Picus viridis) și ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius) – specii rare din cauza faptului că preferă habitate cu copaci bătrâni, perioada cea mai bună fiind lunile februarie-aprilie.

Ciocănitoare neagră (Dryocopus martius). Foto: Alexandr Turcan

Pe lac pot fi văzute rațe domestice (Anas platyrhynchos), găinușe de baltă (Gallinula chloropus), lișițe (Fulica atra), pescăruși râzători (Chroicocephalus ridibundus), pescăruși pontici (Larus cachinnans), corcodei mari (Podiceps cristatus) și uneori lebede de vară (Cygnus olor) sau rațe mandarin (Aix galericulata).

Lișițe (Fulica atra). Foto: Vasilii Tovtul

În stuf, cu mare atenție, puteți observa stârci pitici (Ixobrychus minutus), stârci de noapte (Nycticorax nycticorax), pițigoi de stuf (Panurus biarmicus), lăcarul mare (Acrocephalus arundinaceus) și foarte îndrăgitul pescăraș albastru (Alcedo atthis).

Din familia bufnițelor, e comună prezența ciușului (Otus scops) în perioada mai-august, iar în restul anului poate fi văzută cucuveaua (Athene noctua) sau ciuful de pădure (Asio otus).

Ciuf de pădure (Asio otus). Foto: Vitalie Ajder

Deasupra parcului fac rotocoale drepnelele negre (Apus apus), rândunelele (Hirundo rustica) și lăstunii de casă (Delichon urbicum), iar dintre răpitori sunt foarte comuni ulii păsărari (Accipiter nisus). Corvidele sunt reprezentate de gaițe (Garrulus glandarius), coțofene (Pica pica), ciori de semănătură (Corvus frugilegus), ciori grive (Corvus cornix) și stăncuțe (Corvus monedula).

În timpul sezonului rece, pe lângă speciile sedentare obișnuite, aici pot fi observați și câțiva oaspeți de iarnă care vin în Moldova din nordul continentului: aușel cu cap galben (Regulus regulus),  sturz de vâsc (Turdus viscivorus), cocoșar (Turdus pilaris), mugurar (Pyrrhula pyrrhula).

Pe site-ul de specialitate www.ebird.org există o secțiune aparte dedicată acestei locații, unde puteți vedea lista completă a speciilor de păsări înregistrate (în limba engleză).

Sfatul nostru: mergeți în parc dimineața devreme (ora 6-7), când sunt foarte puțini oameni și păsările sunt active. Pentru a avea un succes mai mare, combinați sectoarele pe unde vă plimbați: faleza lacului cu sectoare de stuf, apoi parc și scuaruri amenajate. Profitați de sectorul mai sălbăticit, dintre terenul de badminton și complexul Moldexpo, pentru a vedea cât mai multe specii forestiere. Fiți atenți la orice mișcare și sunet pentru a vedea păsările la timp.

………………..

Grădina Botanică

Deși Parcul „Valea Morilor” este nimerit pentru evenimente publice, Grădina Botanică din Chișinău este o locație mai potrivită pentru un birdwatching de calitate. Aici există un mozaic de habitate (unele naturale, altele întreținute artificial), unde păsările se simt bine și pot fi observate din abundență.

Grădina Botanică este situată la extremitatea sudică a orașului (46.974829, 28.882712), fiind accesibilă cu câteva linii de troleibuz și microbuz.

Diversitatea habitatelor (păduri, lacuri, pajiști, sectoare cu pomi fructiferi sau plante decorative) este foarte apreciată de păsările sălbatice. De exemplu, pâlcurile de arbori și conifere (molizi) sunt preferate de către speciile de sturzi, iar arbuștii și tufele greu accesibile sunt populate de specii mai mici cum ar fi silviile, muscarii și altele. În plus, aici de obicei sunt mai puțini oameni decât în parcurile unde nu se percepe taxă de intrare.

Grădina Botanică. Vedere de pe Google Earth

Pe lângă speciile clasice și des întâlnite în alte parcuri (pițigoi, cinteze, țicleni, mierle, botgroși, ciori, gaițe, coțofene), aici pot fi văzute și alte specii mai deosebite.

De exemplu, pe lângă porumbelul gulerat (Columba palumbus), care se găsește aici în număr mare, poate fi văzut și porumbelul de scorbură (Columba oenas) – o specie foarte rară care trece la noi prin migrație și care preferă habitatele unde găsește copaci bătrâni, scorburoși.

Pe lângă speciile de ciocănitori obișnuite (ciocănitoarea pestriță mare, ciocănitoarea de stejar, ciocănitoarea mică, ciocănitoarea de grădină), la Grădina Botanică sunt șanse foarte mari de a vedea ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius).

Ciocănitoare neagră (Dryocopus martius) la Grădina Botanică. Foto: Gheorghe Țîcu

În afară de pitulicea mică (Phylloscopus collybita), pot fi văzute/auzite pitulicea sfârâitoare (Phylloscopus sibilatrix) sau pitulicea fluierătoare (Phylloscopus trochilus). În perioada primăvara-vară aici sunt prezente o mulțime de păsări din genul Sylvia și Ficedula care își găsesc habitate potrivite pentru cuibărit.

Pitulicea fluierătoare (Phylloscopus trochilus). Foto: Gheorghe Țîcu

O altă mențiune pentru Grădina Botanică ar fi că aici codroșul de pădure este mai des întâlnit decât cel de munte – o diferență față de celelalte zone din Chișinău.

Femelă de codroș de pădure (Phoenicurus phoenicurus). Foto: Gheorghe Țîcu

Alături de uliul păsărar (Accipiter nisus) se mai poate vedea și uliul porumbar (Accipiter gentilis), iar deasupra Grădinii poate uneori să zboare șorecarul mare (Buteo buteo) sau corbul (Corvus corax). Pe timp de toamnă-iarnă Grădina Botanică găzduiește stoluri de aușel cu cap galben (Regulus regulus), cocoșari (Turdus pilaris), cinteze de iarnă (Fringilla montifringilla), scatii (Spinus spinus), mugurari (Pyrrhula pyrrhula), pițigoi de brădet (Periparus ater), sturzi de vâsc (Turdus viscivorus), sturzi de vie (Turdus iliacus), iar în unele ierni ajung aici inărițele (Acanthis flammea) și forfecuțele (Loxia curvirostra).

Aușel cu cap galben (Regulus regulus). Foto: Ion Grosu
Forfecuțe (Loxia curvirostra) – doi masculi și o femelă. Foto: Alexandr Turcan
Inăriță (Accanthis flameea) la Grădina Botanică. Foto: Gheorghe Țîcu

Un minus al acestei locații este că aici practic lipsesc speciile de stuf: din diverse motive în Grădina Botanică se pot întâlni rareori lăcari de orice specie sau alte păsări care preferă stuful. Situația e aceeași și în cazul speciilor de apă: în afară de lișițe și rațe mari nu s-au observat alte specii.

Pe site-ul de specialitate www.ebird.org există o secțiune aparte dedicată acestei locații, unde puteți vedea lista completă a speciilor de păsări înregistrate (în limba engleză).

Sfatul nostru: după ce intrați, nu mergeți direct către centrul Grădinii, ci optați pentru aleea din dreapta care mărginește întregul teritoriu al Grădinii Botanice (46.975103, 28.876027). Mergeți pe această alee până când ajungeți la sediul administrativ (46.974392, 28.888776), apoi coborâți la vale spre lacuri. În acest fel aveți mai multe șanse să observați diverse specii de păsări.

Parcul „Valea Trandafirilor

Acest parc este la fel de interesant ca și Parcul „Valea Morilor”, cu toate că există mai puține date referitor la prezența speciilor de păsări sălbatice. Locația (47.001921, 28.854368) este cuprinsă între bulevardele Dacia, Decebal, strada Trandafirilor și strada Meleștiu, având multiple căi de acces.

Parcul „Valea Trandafirilor”. Vedere de pe Google Earth

Din observațiile noastre, pe lacuri sunt comune rațele mari (Anas platyrhynchos), pescărușii râzători (Chroicocephalus ridibundus), lișițele (Fulica atra) și găinușele de baltă (Gallinula chloropus) – acest parc este probabil singurul din Chișinău unde aceste păsări sunt în număr atât de mare și pot fi văzute de aproape.

Găinușă de baltă (Gallinula chloropus). Foto: Gheorghe Țîcu

Sectoarele de parc, în special cele cu copaci bătrâni sau morți, sunt locurile unde puteți vedea tot felul de ciocănitori: ghionoaia sură (Picus canus), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), ciocănitoarea de stejar (Dendrocoptes medius) sau ciocănitoarea de grădini (Dendrocopos syriacus). Copacii bătrâni sunt preferați și de către cojoaica de pădure (Certhia familiaris) și țicleanul (Sitta europaea), iar în unele porțiuni există chiar și colonii mixte unde trei specii de ciori cuibăresc laolaltă: cioara de semănătură (Corvus frugilegus), Cioara grivă (Corvus cornix) și stăncuța (Coloeus monedula).

Stăncuțe (Coloeus monedula). Foto: Gheorghe Țîcu

Dintre păsările cântătoare se evidențiază pitulicea mică (Phylloscopus collybita), grangurele (Oriolus oriolus), sturzul cîntător (Turdus philomelos), mierla (Turdus merula), măcăleandrul (Erithacus rubecula), silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla), cinteza (Fringilla coelebs), pițigoiul codat (Aegithalos caudatus), muscarul gulerat (Ficedula albicollis). Din luna mai până în august aici pot fi auziți noaptea mulți ciuși (Otus scops).

Pițigoi codat (Aegithalos caudatus). Foto: Ion Grosu

În sezonul rece aici pot fi văzuți aușei cu cap galben (Regulus regulus), cocoșari (Turdus pilaris), mugurari (Pyrrhula pyrrhula), pițigoi de brădet (Periparus ater), sturzi de vâsc (Turdus viscivorus) sau sturzi de vie (Turdus iliacus).

Cocoșar (Turdus pilaris). Foto: Gheorghe Țîcu

Pe site-ul de specialitate www.ebird.org există o secțiune aparte dedicată acestei locații, unde puteți vedea lista completă a speciilor de păsări înregistrate (în limba engleză).

Sfatul nostru: optați pentru sectoarele neîngrijite din parc, aici aveți mai multe șanse să vedeți păsări de aproape. Putem să vă recomandăm câteva locații foarte slab frecventate de oameni: 46.999493, 28.846280, 46.999627, 28.850341, 46.999660, 28.855999.

Parcul „Dendrariu”

Acest parc, fondat pe terenul fostei Grădini Dendrologice, este amplasat în sectorul Buiucani al capitalei, între străzile Vasile Lupu și Ion Creangă (47.032401, 28.809081). Aici sectoarele cu elemente ale vegetației din Republica Moldova alternează cu asociații vegetale străine, exotice. Din acest motiv, mozaicul de habitate este atrăgător pentru păsări, deși îngrijirea metodică a parcelelor nu este chiar întru totul pe placul lor.

Parcul „Dendrariu”. Vedere de pe Google Earth

În acest parc se întâlnesc cam aceleași specii menționate anterior: rațe mari (Anas platyrhynchos), găinușe de baltă (Gallinula chloropus), pescăruși râzători (Chroicocephalus ridibundus).

Pescăruș râzător (Chroicocephalus ridibundus). Foto: Cristina Kifa

În sectoarele cu copaci se pot vedea porumbei gulerați (Columba palumbus), ciocănitori pestrițe mari (Dendrocopos major) sau de grădină (Dendrocopos syriacus), ghionoaia sură (Picus canus), mierla (Turdus merula), țicleanul (Sitta europaea), gaița (Garrulus glandarius), coțofana (Pica pica), stăncuța (Corvus monedula). În stuf stau camuflați stârci pitici (Ixobrychus minutus), pițigoi de stuf (Panurus biarmicus) și lăcari mari (Acrocephalus arundinaceus).

Țiclean (Sitta europaea). Foto: Cristina Kifa

Pe timp de iarnă aici pot fi văzute specii mai nordice: sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), cocoșarul (Turdus pilaris), mugurarul (Pyrrhula pyrhulla), aușelul cu cap galben (Regulus regulus). Uneori poate fi observată și rața mandarin (Aix galericulata).

Rață mandarin (Aix galericulata). Foto: Kenneth Pinnow

Pe site-ul de specialitate www.ebird.org există o secțiune aparte dedicată acestei locații, unde puteți vedea lista completă a speciilor de păsări înregistrate (în limba engleză).

Sfatul nostru: După ce vizitați lacul, plimbați-vă prin sectorul de pădure ce ajunge până la strada Vasile Lupu (47.025263, 28.813489). În acest sector aflat la extremitatea sudică a parcului circulă foarte puțini oameni, iar majoritatea copacilor și tufișurilor sunt lăsate în voia sorții. Aici aveți șansa să vedeți multe păsări la distanță relativ mică. Continuați-vă plimbarea pe latura estică a parcului (47.026749, 28.809390) și atrageți atenție la orice mișcare prin arboret.

Locații din împrejurimile orașului Chișinău:

Lacurile Suruceni-Nimoreni

Acest complex de lacuri de acumulare, construit pe râul Ișnovăț, este un loc potrivit pentru cei care vor să vadă mai multe păsări decât în oraș. Lacurile se află la o distanță de aproximativ 25 km de Chișinău, și pot fi accesate de pe drumul european E581. Un punct bun de observație este barajul dintre lacul Nimoreni și Suruceni (46.999546, 28.676627). Pe partea dreaptă și stângă a digului se află lacuri piscicole înconjurate de centuri de stuf prin care mișună multe specii de păsări, iar împrejur sunt câmpuri agricole, râpe accidentate și pâlcuri de copaci unde se pot vedea și alte specii de păsări.

Complexul de lacuri dintre localitățile Nimoreni și Suruceni. Vedere de pe Google Earth

Pe luciul apei veți observa cu siguranță rațe mari (Anas platyrhynchos), rațe mici (Anas crecca), rațe cu cap castaniu (Aythya ferina), lebede de vară (Cygnus olor), pescăruși râzători (Chroicocephalus ridibundus), pescăruși pontici (Larus cachinnans), cormorani mari (Phalacrocorax carbo), stârci cenușii (Ardea cinerea), egrete mari (Ardea alba), corcodei mari (Podiceps cristatus), lișițe (Fulica atra).

Stârci cenușii (Ardea cinerea) pe lac. Foto: Ion Grosu

Acolo unde apa e puțin adâncă se pot vedea nagâți (Vanellus vanellus), fluierari de munte (Actitis hypoleucos) sau fluierari de zăvoi (Tringa ochropus).

Prin stuf se ascund fazanii (Phasianus colchicus), presurele de stuf (Emberiza schoeniclus), pițigoii de stuf (Panurus biarmicus), pițigoii albaștri (Cyanistes caeruleus) sau pițigoii pungari (Remiz pendulinus). Uneori poate fi văzut zburând deasupra canalelor și pescărașul albastru (Alcedo atthis).

Pițigoi de stuf (Panurus biarmicus), mascul. Foto: Gheorghe Țîcu

Dintre păsările răpitoare este obișnuit șorecarul comun (Buteo buteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), eretele de stuf (Circus aeruginosus) și uliul păsărar (Accipiter nisus).

În malul de lut de lângă lac cuibăresc în fiecare vară lăstunii de mal (Riparia riparia), prigoriile (Merops apiaster) și graurii (Sturnus vulgaris). Aproape de lac cuibăresc mulți sfrâncioci roșiatici (Lanius collurio), turturele (Streptopelia turtur), pietrarii suri (Oenanthe oenanthe).

Pe site-ul de specialitate www.ebird.org există o secțiune aparte dedicată acestei locații, unde puteți vedea lista completă a speciilor de păsări înregistrate (în limba engleză).

Sfatul nostru: Pentru a ajunge acolo, faceți la dreapta imediat după ce ieșiți din satul Suruceni. Odată ce ajungeți pe digul care desparte cele două lacuri, începeți plimbarea pe partea dreaptă, acolo unde există o întindere mare de stuf în jurul unui iaz piscicol (46.998551, 28.678000) – de obicei e secat, dar în unele perioade ale anului este plin cu apă. Dați un ocol iazului, apoi faceți o plimbare de drumul paralel cu satul. La întoarcere în Chișinău verificați și coada lacului Suruceni (46.988569, 28.689201): plimbați-vă până unde începe sectorul de vile. Veți avea lacul pe partea dreaptă și o pădurice pe partea stângă – un loc foarte pitoresc pentru o plimbare matinală.

Lacul Răzeni

La 30 km distanță de Chișinău, spre sud, se află o altă locație de birdwatching îndrăgită de comunitatea locală de birding: Lacul Răzeni (46.794509, 28.929312). Acesta se află de fapt în dreptul satului Horăști, înainte de a intra în Răzeni din șoseaua M3, și e aproape de Mănăstirea cu hramul Cneazului Vladimir. Este un lac de acumulare construit pe râul Botna pentru a aproviziona cu apă locuitorii satului Răzeni.

În prezent pe lângă rezervorul propriu zis se mai află și patru bazine piscicole de mici dimensiuni destinate creșterii peștilor. Aceste patru corpuri de apă sunt despărțite de lac printr-un dig pe care se poate circula cu mașina. Lacul principal este mărginit pe o latură de o pădure de zăvoi destul de pitorească, foarte potrivită pentru plimbări. Nouă ne place zona pentru că este aproape de Chișinău și asigură o diversitate mare de specii, iar în timpul migrației pot fi văzute mereu rarități. Este locația perfectă pentru un birding relaxat timp de o jumătate de zi.

În această pădure puteți auzi multe păsări cântătoare, precum mierla (Turdus merula), privighetoarea de zăvoi (Luscinia luscinia), silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla), sturzul cântător (Turdus philomelos), grangurele (Oriolus oriolus) sau măcăleandrul (Erithacus rubecula). Pădurea este foarte bună pentru a vedea botgroși (Coccothraustes coccohtraustes), turturele (Streptopelia turtur) și câteva specii de ciocănitori: ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor) și ghionoaia sură (Picus canus).

Grangur (Oriolus oriolus). Foto: Gheorghe Țîcu

În tufișurile care mărginesc drumul spre lac puteți vedea cu ușurință mulți sfrâncioci roșietici (Lanius collurio), mărăcinari negri (Saxicola rubicola) și fazani (Phasianus colchicus). Pe câmpurile din jur mișună multe pupeze (Upupa epops), fâse de câmp (Anthus campestris), presuri sure (Emberiza calandra).

Pe lacul principal aveți șansa să observați specii de păsări care preferă apă adâncă: lebede de vară (Cygnus olor), rațe mari (Anas platyrhynchos), corcodei mari (Podiceps cristatus), rațe roșii (Aythya nyroca), rațe lingurar (Spatula clypeata), rațe cârâitoare (Spatula querquedula) sau rațe cu cap castaniu (Aythya ferina). Pe lângă pescărușii obișnuiți pentru Moldova (pescărușii pontici și cei râzători), din când în când mai pot fi văzuți pescăruși suri (Larus canus) sau pescăruși mici (Hydrocoloeus minutus).

Pe partea stângă a digului, acolo unde există câteva bazine piscicole de mici dimensiuni (46.787694, 28.939049), se adună păsări care preferă apă de adâncime mică sau mlaștini: prundărași gulerați mici (Charadrius dubius), nagâți (Vanellus vanellus), ciocîntorși (Recurvirostra avosetta), piciorongi (Himantopus himantopus), sitari de mal (Limosa limosa), bătăuși (Calidris pugnax), becaține (Gallinago gallinago) și multe specii de fluierari (genul Tringa) în perioada de migrație. Printre ele se pot vedea rarități precum fugaciul de țărm (Calidris alpina), fugaciul mic (Calidris minuta), fugaci pitic (Calidris temmincki), prundăraș mare (Charadrius hiaticula). Din speciile mai rare, au fost câteva observații interesante cum ar fi: rândunica roșcată (Cecropis daurica), codobatura cu cap galben (Motacilla citreola), pietruș (Arenaria interpres), erete sur (Circus macrourus).

Codobatură cu cap galben (Motacilla citreola). Credit: Gheorghe Țîcu

În coada lacului, la mărginea pădurii, pe niște copaci uscați, există o colonie mixtă unde cuibăresc multe perechi de stârci cenușii (Ardea cinerea) la un loc cu egrete mari (Ardea alba) și câțiva stârci de noapte (Nycticorax nycticorax), iar pe lângă ei mai poate fi văzut și stârcul roșu (Ardea purpurea). Alături stau mulți cormorani mari (Phalacrocorax carbo) ce se hrănesc cu pești din lac, și tot aici pot fi văzuți uneori codalbi (Haliaeetus albicilla), care la fel sunt ihtiofagi.

Stârc cenușiu (Ardea cinerea) în colonia de la Răzeni. Foto: Gheorghe Țîcu

Alte specii răpitoare care pot fi văzute aici sunt ereții de stuf (Circus aeruginosus), șorecarii comuni (Buteo buteo), găile negre (Milvus migrans), ulii păsărari (Accipiter nisus) sau vântureii roșii (Falco tinnunculus).

Ambele specii de barză/cocostârc pot fi văzute aici: atât cea albă (Ciconia ciconia), cât și cea neagră (Ciconia nigra), ultima probabil cuibărind în pădurea din apropiere.

În centurile de stuf puteți vedea pițigoii de stuf (Panurus biarmicus), lăcarii mari (Acrocephalus arundinaceus), pițigoiul pugar (Remiz pendulinus) și pescărașul albastru (Alcedo atthis).

Pe timp de iarnă, pădurea e un loc bun pentru multe specii de paseriforme care își găsesc aici refugiu: cinteză de iarnă (Fringilla montifringilla), mugurar (Pyrrhula pyrrhula), pițigoi codat (Aegithalos caudatus) sau țiclean (Sitta europaea).

Cinteză de iarnă (Fringilla montifringilla). Foto: Gheorghe Țîcu

Sfatul nostru: pentru a ajunge la lac, mergeți pe drumul spre Țipala, apoi cotiți la dreapta spre mănăstire. După ce treceți de ea, cotiți spre stânga și mergeți pe drumul paralel cu pădurea. Deplasați-vă încet pentru a asculta și a prinde orice mișcare de pe câmpurile agricole, din tufișuri și din pădure. Puteți să faceți mai întâi o plimbare pe malul lacului și prin pădure, după care urcați pe dig pentru a cerceta lacul în ansamblu. Colonia de stârci este cel mai bine vizibilă de pe drumul spre Țipala.

Lacul Sălaș

Acest lac se află la aproximativ 55 km de Chișinău, în raionul Anenii Noi, lângă satul Calfa. Lacul Sălaș (46.912303, 29.412385) este de fapt unul dintre cele mai mari lacuri naturale ale râului Bîc, care trece prin zonă și se varsă în Nistru lângă localitatea Varnița.

Lacul Sălaș. Vedere din Google Maps.

În trecut, întreaga zonă dintre Calfa și Gura Bâcului (locul inițial de vărsare a Bîcului) era o zonă umedă imensă unde erau multe specii de păsări. Din această zonă umedă a rămas în prezent doar lacul Sălaș ce are suprafața de 3,7 km2 și care este administrat de SRL „Piscicola Gura Bîcului”. Zona este frecventată de amatorii de pescuit, dar recent, adică de prin 2014, și ornitologii s-au arătat interesați de acest loc cu potențial avifaunistic mare.

Pe lacul Sălaș pot fi văzute speciile acvatice obișnuite: pescăruși râzători (Chroicocephalus ridibundus), stârci cenușii (Ardea cinerea), egrete mari (Ardea alba), cormorani mari (Phalacrocorax carbo), lebede de vară (Cygnus olor), corcodei mari (Podiceps cristatus) și specii de rațe care iubesc apa adâncă: rața lingurar (Spatula clypeata), rața fluierătoare (Mareca penelope), rața cârâitoare (Spatula querquedula), rața mică (Anas crecca). Aici mai poate fi văzută chira de baltă (Sterna hirundo) sau foarte rara chiră de mare (Thalasseus sandvicensis).

Stârci cenușii (Ardea cinerea) adunați pe unul din digurile fermei piscicole. Foto: Gheorghe Țîcu

Pe timp de iarnă pot fi întâlnite specii nordice precum rațele sunătoare (Bucephala clangula),  ferestrașul mic (Mergellus albellus), ferestrașul mare (Mergus merganser), ferăstrașul moțat (Mergus serrator) și cufundarul polar (Gavia arctica). Tot pe timp de iarnă aici puteți vedea specii nordice de sturz: sturz de vâsc (Turdus viscivorus), sturzul viilor (Turdus iliacus) sau cocoșari (Turdus pilaris), mugurari (Pyrrhula pyrrhula) și scatii (Spinus spinus).

Cufundari polari (Gavia arctica). Foto: Ion Grosu

Locul este frecventat și de câteva specii de răpitoare, precum uliul păsărar (Accipiter nisus), uliul porumbar (Accipiter gentilis), șorecarul comun (Buteo buteo), eretele de stuf (Circus aeruginosus), eretele vânăt (Circus cyaneus), gaia neagră (Milvus migrans), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), vânturelul de seară (Falco vespertinus) sau codalbul (Haliaeetus albicilla). Aici pot fi văzuți și foarte mulți corbi (Corvus corax), mai ales în luna februarie când are loc ritualul de curtare (recordul este de 100 păsări la un loc).

Presură de grădină (Emberiza hortulana). Foto: Ion Grosu

Centura de stuf foarte bogată a lacului asigură prezența speciilor menționate și la alte locații, însă aici mai pot fi văzute și multe specii de lăcari: lăcarul de stuf (Acrocephalus scirpaceus), lăcarul mare (Acrocephalus arundinaceus), lăcarul mic (Acrocephalus schoenobaenus) și grelușelul de stuf (Locustella luscinioides). O specie foarte rară pentru Moldova a fost văzută anume aici: gușă-vânătă (Luscinia svecica).  

Gușă vânătă (Luscinia luscinia). Foto: Florian Klingel

Sfatul nostru: În primul rând trebuie să menționăm că locația este administrată de o firmă care permite accesul pe bază de taxă (50 lei pentru o zi de pescuit). Dacă doriți să faceți birdwatching și nu aveți ca scop pescuitul, trebuie să discutați cu directorul firmei sau cu paza – managerul e foarte prietenos și simpatizant al comunității de birderi.

De asemenea, luați aminte că zona poate fi foarte aglomerată în zilele de week-end, căci foarte mulți pescari din satele apropiate (ba chiar din Chișinău sau Tiraspol) vin aici. Ca să evitați îmbulzeala și agitația, vă sfătuim să veniți în zilele săptămânii sau pe timp de iarnă, când locul e aproape pustiu. Pe toată durata vizitei Dvs. respectați regulile și fiți amabili!

Cercetați cu atenție atât lacul mare, cât și bazinele piscicole din partea estică (46.916877, 29.435391). Acestea sunt pline de surprize când nivelul apei e foarte scăzut. De asemenea, faceți o plimbare în lunca dintre lac și râul Bîc: e o zonă cu sălcii și verdeață unde aveți șanse să vedeți de aproape păsări (46.907987, 29.423943).

Autor: Silvia Ursul

Lasă un răspuns