Start monitorizării ciufilor de pădure în locurile de iernare!

Căutăm iubitori de păsări din toată țara care doresc să se implice
în căutarea locurilor de iernare a ciufilor de pădure (Asio otus)!

Ciuful de pădure (Asio otus) este o specie de pasăre cu activitate nocturnă, care face parte din familia bufnițelor. Fiind o specie sedentară, ciuful de pădure rămâne la noi inclusiv pe durata sezonului rece.

Pe timp de vară aceste păsări cuibăresc în diverse habitate semi-deschise: margine de păduri, fâșii forestiere, pâlcuri de copaci sau arbori izolați din terenuri deschise, parcuri mari cu arbori maturi. Odată cu sosirea iernii, ciufii de pădure se mută în zonele mai protejate, ferite de vânt, ale localităților: parcuri, cimitire, pâlcuri de copaci (în special conifere), scuaruri și spații verzi. Aici condițiile sunt mai prielnice, căci hrana se găsește ușor (rozătoare mici), iar temperatura ambientală este mai ridicată cu câteva grade. La final de iarnă, când natura dă semne de trezire, ciufii de pădure părăsesc locurile de iernare și încep să se răspândească prin habitatele frecventate vara. Așadar, aceste păsări stau în localități strict pe perioada sezonului rece, din noiembrie până în februarie.

Ciufii de pădure (Asio otus) preferă coniferele dese, unde pot să se ascundă. Foto: Gheorghe Țîcu

Aceste locuri se numesc „colonii de iernare” sau „roost-uri” și pot fi formate din zeci sau chiar sute de ciufi de pădure, care dorm pe timpul întregii zile și ies la vânătoare pe timp de noapte. Prezența acestor păsări nu provoacă nici un deranj oamenilor, ci chiar ne ajută să scăpăm de șoarecii care se pitesc la subsolul clădirilor.

Locurile unde ciufii de pădure își petrec iarna au o importanță științifică mare pentru ornitologi, căci acestea furnizează informații despre numărul de indivizi prezenți într-o anumită regiune. Din acest motiv, Societatea Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii caută iubitori de păsări din toată țara care doresc să ne ajute în identificarea locurilor unde ciufii de pădure se adună.

Pentru a participa la acest program de numărare a ciufilor, nu e nevoie să aveți cunoștințe avansate despre păsările sălbatice sau să dețineți echipamente speciale. Iată cum puteți ajuta:

  • Plimbați-vă prin diverse locuri din satul/orașul Dvs: atrageți atenție la pâlcurile de copaci situate în fața instituțiilor publice (primării, biserici, școli, etc.), sau în locuri liniștite, unde deranjul este scăzut.
  • Uitați-vă cu atenție prin copacii din parcuri: ciufii preferă pâlcurile de tuia, sălcii, molizi sau brazi cu vegetație deasă, dar se pot instala și în mesteacăn, pomi fructiferi, sau alte specii de foioase;
  • Uitați-vă pe jos la rădăcinile copacilor: ca și alte răpitoare de noapte, ciufii de pădure nu pot digera oasele rozătoarelor pe care le consumă. În schimb, acestea sunt regurgitate sub formă de cocoloașe de blană, numite „ingluvii”. Iarna puteți găsi pe sol multe ingluvii la poalele copacilor unde s-a format o colonie de iernare.
Așa arată ingluviile ciufului de pădure. Nu sunt fecale, ci bucăți nedigerate de oase și blană, pe care pasărea răpitoare le regurgitează sub formă de cocoloașe. Foto: Silvia Ursul

Atenție: ciufii de pădure sunt păsări nocturne, deci dorm pe timpul zilei. Este important să nu le deranjăm și să fim foarte discreți atunci când le numărăm: urmărim păsările de la distanță și ne vom abține de la strigăte, țipetele și alte manifestări vocale. La cel mai mic semn de stres din partea păsărilor (stare de alertă, zbor de îndepărtare, țipăt de alarmă), voluntarii trebuie să se îndepărteze.

Datele acumulate din acest „recensământ” vor ajuta ornitologii să estimeze mărimea populației de ciuf de pădure de la noi din țară, care este de obicei o specie cu rată de detectabilitate redusă, adică greu de văzut în condiții obișnuite din cauza camuflării sale naturale.

Voluntarii care doresc să contribuie la această recensământ sunt rugați să trimită pe adresa de e-mail [email protected] un mesaj care să conțină următoarele informații:

  1. numărul ciufilor de pădure prezenți în locul de aglomerare;
  2. coordonatele exacte ale locului unde aceștia se află în perioada iernii (se pot fixa cu ajutorul Google Maps);
  3. caracterul locului (pâlc de copaci pe stradă, parc, scuar, curte de instituţie publică/, curte privată, curte biserică, cimitir);
  4. ora numărătorii (în zori, în timpul zilei, sau seara);
  5. informații despre factori de deranj (dacă există);
  6. alte comentarii adiționale.

În acest moment cunoaștem despre existența a 10 locații de iernare a ciufilor de pădure în Republica Moldova, și anume în localitățile Soroca, Leova, Cantemir, satul Văleni (r. Cahul), satul Șuri (r. Drochia), satul Sîngereii Noi (r. Sîngerei) și orașul Cimișlia. În acestă din urmă locație se află cea mai numeroasă colonie de iernare a ciufilor de pădure: între 100-200 de indivizi și-au „adjudecat” o întreagă stradă întreagă mărginită de conifere.


Nu uitați: succesul acestui program de numărare a ciufilor de pădure se bazează pe dorința iubitorilor de natură de a contribui la progesul științei din Republica Moldova. Prin urmare, dacă ați identificat în propria localitate un grup de ciufi de pădure, anunțați Societatea Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii și ajutați ornitologia să avanseze! Vă vom fi recunoscători pentru gestul Dvs!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *