28.01.2016
Apăsați pentru a asculta podcast-ul emisiunii. Imediat sub înregistrare puteți citi integral textul emisiunii respective.
Iată că am început un an nou, plin de speranțe, promisiuni și mari așteptări. Toată lumea s-a întors din vacanță, elevii s-au pus cu burta pe carte, cei mari și-au reluat grijile zilnice de acolo de unde le-au întrerupt, și cu toții ne-am pus pe lucru pentru a duce la îndeplinire tot ce ne-am propus la cumpăna dintre ani.
Noul an a adus multă muncă și pentru ornitologi, cei care studiază păsările sălbatice, morfologia și anatomia lor, comportamentul, relațiile pe care acestea le stabilesc cu alte animale și cu mediul înconjurător.
Deși meseria de ornitolog este puțin practicată în Moldova, acest domeniu are profesioniștii și specialiștii săi dincolo de hotarele țării. În multe regiuni ale lumii există o veche și înrădăcinată tradiție de a observa și a studia păsările, tradiție izvorâtă din puternica simpatie pe care oamenii o au față de aceste frumoase viețuitoare. Și pe bună dreptate, cine poate rămâne indiferent la vederea acestor înaripate mereu aflate în mișcare? Stilul lor dinamic de viață, diversitatea lor, varietatea de forme și culori, multitudinea de sunete, cântece și triluri cu care își comunică lumii întregi propriile stări – toate astea devin motive puternice pentru a le urmări un pic mai atent decât suntem obișnuiți.
Spuneam mai devreme de munca care îi așteaptă pe ornitologi în noul an. Ei bine, chiar din luna ianuarie, când noi abia ne dezmeticim după sărbători, ornitologii din toată lumea au dat startul celui mai amplu program de monitorizare a păsărilor de apă: International Waterbird Census. Este cel mai amplu pentru că la el participă anual în jur de 15000 voluntari din 110 state, care vizitează cele mai importante bazine acvatice din țările lor pentru a oferi date cât mai concrete asupra speciilor și numărului de păsări care poposesc în aceste zone. În fiecare an sunt numărate între 30-40 milioane de păsări de apă (cufundari, corcodei, pelicani, cormorani, stârci, berze, lopătari, rațe, gâște, lebede, cocori, lișițe, cresteți, scoicari, piciorongi, ploieri, prundărași, fugaci, becaține, pescăruși, chire, etc) care constituie specii de interes avifaunistic pentru 25 000 de zone umede din întreaga lume.
De ce păsări de apă? Ele reprezintă un indicator prețios al calității zonelor umede, despre care vom vorbi cu altă ocazie. Ele comunică într-un ritm foarte dinamic și alert despre problemele ecologice existente într-o regiune, despre schimbările de anvergură ce se produc într-un ecosistem și care sunt încă invizibile sau greu de descifrat pentru oameni. Fluctuația constantă a speciilor și a numărului de indivizi dintr-o zonă, schimbarea bruscă a unui loc preferat până adineauri, modificarea regimului de alimentație – toate acestea sunt „simptome” pe care oamenii de știință le pun cap la cap și încearcă să înțeleagă felul în care mediul înconjurător se schimbă.
De aceea, acest recensământ al păsărilor de apă se axează, an de an, pe monitorizarea numerică a populațiilor de păsări de apă; pe determinarea schimbărilor în numărul și distribuția acestor populații; pe identificarea zonelor umede de importanță internațională pentru păsările de apă și pe sintetizarea de informații necesare protecției și gestionării populațiilor de păsări de apă prin convențiile internaționale, legislația națională și alte mijloace.
În 2016 IWC împlinește 50 ani de activitate neîntreruptă. Logo festiv.
Anul acesta International Waterbird Census împlinește cifra impresionantă de 50 de ani, fiind organizat pentru prima oară în 1967 în scopul de a estima populațiile păsărilor de apă care iernează pe continentul european. De atunci și până acum, acesta a devenit unul dintre cele mai valoroase programe de monitorizare de pe planetă, fiind extins pe 4 continente și adunând date din peste 25000 de zone umede din întreaga lume.
Republica Moldova participă și ea la acest program de monitorizare, numărând speciile de păsări care poposesc pe cele mai importante bazine acvatice ale țării. Astfel, în perioada 11-12 ianuarie, o echipă mixtă de ornitologi din Republica Moldova și România au vizitat cele mai importante bazine acvatice ale țării: lacul de acumulare Costești-Stânca, lacurile Prutului de Jos (Manta și Beleu), lacurile Congaz și Taraclia, barajul de la Dubăsari și regiunea Nistrului de Sus (Naslavcea). Pe malul acestor bazine acvatice ornitologii noștri și-au instalat eachipamentul de observație (telescoape și binocluri) pentru a număra oaspeții iernii. Evident că cele mai comune păsări pentru acest tip de habitat erau rațele (rața mare, rața sunătoare, rața cu cap castaniu, rața moțată), dar și lebedele, cormoranii și corcodeii erau nelipsiți de pe luciul apelor.
Atâtea specii, și toate interesante! Din fericire, avem timp și data viitoare pentru a le observa pe îndelete pe fiecare dintre acestea. Pe curând! Și nu uitați: păsările sunt culorile Naturii!