Astăzi, sezonul rece este provocator pentru majoritatea animalelor –
multe surse clasice de hrană au dispărut ori s-au rărit (insectele și fructele).
Multe păsări se adună prin grădini și pe lângă case în căutarea hranei.
Putem să le ajutăm instalând o hrănitoare, pe care să avem grijă s-o umplem sistematic cu mâncare. 

Ce mâncare putem pune? 

• Cele mai comune specii care ne vor vizita hrănitorile sunt piţigoii (mari și albaștri), vrăbiile (de câmp și de casă), cintezele.
• Aceste păsări consumă în special seminţe de floarea soarelui, dovleac, susan, in. 
• Seminţele trebuie să fie crude!
• În amestec pot fi incluse și nuci, alune, arahide. 
• Puteți complete mâncarea de bază cu cereale: mei, grâu, orz, ovăz, orez, păsat, făină de porumb măcinată gros (sau mămăligă).
• Mierlele și sturzii au ciocul moale și nu pot sparge seminţe. Le vom da coji de cartofi, morcovi și alte zarzavaturi fierte, bucăţi de măr (inclusiv mere bătute sau parţial stricate), alte fructe, pomușoare strânse toamna și uscate (scoruș, porumbele, soc, păducel, măceș). 
• Pentru toţi acești oaspeţi putem face un mix de hrană, astfel încât păsările să aleagă ce mâncare e mai potrivită pentru ele. 
• Putem agăţa sau să înfinge mere și alte fructe în copacii din apropierea hrănitorii, din care mierlele vor rupe bucăţele. 
• În perioadele foarte geroase se recomandă adăugarea unei hrane mai calorice, (bucăţi de untură, slănină nesărată și neafumată, carne fiartă, ouă fierte)  – vor devora totul pentru supravieţuirea în nopţile geroase. 

Ce mâncare NU trebuie să punem? 

× !! Pâine, biscuiţi și orice alte produse de patiserie (sistemul lor digestiv nu le poate digera și se pot îmbolnăvi; 

× Seminţe sărate (sarea este dăunătoare pentru păsări); 

× Seminţe prăjite sau prelucrate termic; 

× Hrană gătită sau condimentată pe gustul oamenilor; 

× Hrană pentru câini, pisici, papagali sau alte animale de companie.

 

Când punem mâncarea?

Cel mai bine este să punem mâncare dimineaţa devreme, pentru ca păsările să compenseze consumul de energie din timpul nopţii. Putem pune mâncare și după-masă, înainte de a se întuneca afară.

În funcție de dimensiunea hrănitorii, avem grijă s-o umplem frecvent (zilnic sau odată la 2-3 zile) și să nu lăsăm o pauză prea mare între 2 reîncărcări. Păsările tind să se obișnuiască repede cu sursa de hrană și, în perioade de criză, devin chiar dependente, astfel încât o întrerupere bruscă și îndelungată le pune în dificultate pe timp de iarnă. 

Dacă există un strat de zăpadă și un strat permanent de gheaţă pe pământ, vom continua hrănirea până la sfârșitul lui martie.

∙ Suportul pe care punem hrănitoarea trebuie astfel ales încât pe el să nu poată urca pisicile, deci vom folosi un stâlp, o ţeavă metalică sau peretele casei unde vom fixa o hrănitoare suspendată. 

∙ Dacă nu găsim un stâlp la îndemână, putem pune hrănitoarea într-un copac aflat la o distanţă mică de câteva locuri de refugiu (arbuști, șoproane, alţi copaci, sârme de rufe etc.). 

∙ Hrănitoarea trebuie păstrată curată, așadar vom îndepărta resturile și mizeria odată pe săptămână. După îndepărtarea mecanică, vom șterge suprafeţele hrănitorii cu soluţie dezinfectantă, pentru a preveni transmiterea infecţiilor între păsări