Un binoclu bun și potrivit pentru birdwatching face (sau ar trebui să facă) parte din echipamentul de bază al oricărei persoane ce are intenția de a studia speciile de păsări sălbatice. Binoclul permite observarea atentă, la nivel de detaliu, a păsărilor care se nimeresc în câmpul nostru vizual, detalii pe care ochiul uman nu le poate atinge. Din acest motiv, prioritatea nr. 1 a oricărui începător în acest domeniu este să-și facă rost de un echipament optic bun, cu ajutorul căruia să poată învăța mai repede și mai bine speciile de păsări.

Totuși, pentru mulți oameni din Republica Moldova procurarea unui binoclu înseamnă un sacrificiu financiar foarte mare. Din acest motiv, mulți se orientează către alternative mai ieftine sau aleg să ia un binoclu simplu din orice magazin (mulți dau buzna la magazinele de vânătoare). Însă binoclurile făcute pentru observarea păsărilor diferă de cele folosite la vânătoare sau de orice alte binocluri clasice: aici se cere un nivel superior de afișare a detaliilor și o performanță optică care să facă față multor situații.

Din acest motiv, părerea comunității de ornitologi este următoarea: un binoclu reprezintă o investiție pe termen lung, uneori chiar și pe toată viața, și partea bună e că îți poți recupera investiția imediat ce folosești acest echipament prin faptul că vezi mai multe păsări decât credeai că există. Însă, datorită faptului că un binoclu poate servi timp îndelungat, este de la sine înțeles că trebuie să alegem bine, să încercăm mai multe modele, să ne informăm corect, și abia apoi să începem a strânge bani pentru a ne procura binoclul potrivit.

De aceea, articolul de față vine să ofere sugestii, sfaturi și recomandări, astfel încât cei interesați să adune informațiile de bază înainte de a face această achiziție costisitoare.

În primul rând, trebuie să înțelegem din start că nu orice binoclu de pe piață este potrivit pentru birdwatching. Există mulți producători care vin în fiecare an cu modele la care variază diverși parametri (putere de magnificare, deschiderea lentilelor, greutate, impermeabilitate, ș.a.).

Pentru birdwatching, următorii parametri sunt esențiali:

Putere de mărire/ amplificare

Fiecare model de binoclu are indicată pe el puterea de mărire: 8, 10, 12. Această cifră arată de câte ori mai aproape vom vedea un anumit obiect. Prin urmare, un binoclu ne oferă posibilitatea de a apropia un punct de 8 ori, de 10 ori sau de 12 ori. Evident, mulți vor prefera să cumpere modelul cu putere de mărire 10x, căci un zoom mai puternic va permite o observație mai detaliată. Însă pentru birdwatching acest lucru nu are mare căutare, din simplul motiv că o apropiere mai mare înseamnă o îngustare a câmpului vizual. Din acest motiv, o putere de mărire 8x e mai bună decât 10x, pentru că pur și simplu ne permite să vedem mai mult:

• cu ajutorul unui binoclu 8x avem șanse mai mari să vedem o pasăre și să o urmărim în timp ce țopăie
• dacă privim prin binoclu la un stol de păsări, putem vedea mai mulți indivizi cu 8x decât cu 10x.
• o putere de mărire 8x ne va oferi o imagine mai luminoasă în comparație cu 10x, pentru că gradul de luminozitate scade odată cu creșterea puterii de mărire. Acest lucru este deosebit de important în special în condiții de luminozitate slabă (în păduri, la răsărit, la apus, pe vreme de ploaie sau ceață).

Unele binocluri cu putere de mărire mare pot prezenta următoarele dezavantaje:

• Câmp vizual îngust
• Luminozitate scăzută
• Necesită mai multă stabilitate (un zoom mai puternic mărește gradul de tremurare a imaginii, pentru că orice mișcare a mâinii este amplificată de tot atâtea ori ca și imaginea)
• Greutate mai mare
• Posibilitate redusă și îngreunată de focusare (va trebui să umblăm mai mult la roata de focusare)

Prin urmare, pentru un birdwatching plăcut, se recomandă de obicei o putere de mărire 8x . Acest grad de amplificare reprezintă un compromis bun și este preferat de majoritatea birdwatcher-ilor pentru că permite observarea păsărilor de la distanță sau aflate în cîmpuri deschise într-o varietate mare de situații.

Orice echipament optic ce trece de 15x intră în categoria lunetelor (telescop) care trebuie neapărat instalate pe un trepied (ne aducem aminte de regula conform căreia un zoom mai puternic scade stabilitatea imaginii). Acest tip de echipament este potrivit și necesar atunci când păsările se află foarte departe de noi sau când trebuie să pătrundem vizual în estuare, lacuri, sau alte arii întinse.

Atenție: feriți-vă de binocluri ce costă mai puțin de 100$ dar care promit o putere de mărire de 10x (de regulă la modelele ieftine apar multe defecte odată cu creșterea puterii de mărire).

În altă ordine de idei, binoclurile cu zoom care oferă posibilități variate de amplificare nu sunt recomandate, căci rareori oferă o imagine bună în comparație cu binoclurile setate pe o singură putere de mărire și în plus au mai multe șanse de a afișa aberații.

Diametrul lentilei frontale

Pe lângă puterea de amplificare, pe binoclu este precizat un alt număr, care arată diametrul lentilei frontale în milimetri (e vorba de lentilele mari de la capătul îndepărtat al binoclului). Prin urmare, un binoclu 8×35 mărește de 8 ori, iar diametrul lentilei este de 35 mm. La un binoclu 8×42, diametrul lentilei este de 42mm.

Acest parametru este deosebit de important pentru că pe aici intră lumina în binoclu. Cu cât sunt lentilele mai mari, cu atât mai multă lumină se adună și pasărea ni se arată mai bine și mai real. Asta este foarte important atunci când vrem să vedem păsări în condiții de luminozitate scăzută (de exemplu când căutăm seara bufnițe sau caprimulgi). Însă și aici se aplică aceeași regulă ca la puterea de amplificare: un binoclu cu lentile foarte mari înseamnă un binoclu voluminos și greu. Un diametru al lentilei de 50 mm este impresionant, numai că vine la pachet cu un binoclu greu de cărat atunci când te afli toată ziua pe teren (și mai ai de cărat și alte lucruri). Pe de altă parte, un binoclu mic și compact are de obicei diametrul la lentilă mai mic decât 30mm. Prin urmare, un compromis bun este un diametru de 30-50mm. Totuși tehnologiile actuale permit ca binoclurile cu un diametru al lentilei frontale de 42mm sau uneori chiar și mai mic, să fie echivalentul unei lentile de 50mm. Însă astfel de binocluri au și un preț pe măsură.

De aceea, în Occident cele mai populare binocluri de birdwatching au puterea de mărire de 8 ori și diametrul lentilelor de 40 mm, deci în specificațiile tehnice va scrie 8×40. Acesta este un raport foarte bun între luminozitate, câmp vizual, greutate și dimensiune. Uneori se poate întâmpla să găsim binocluri 8×42 sau 8×45, ceea ce reprezintă un raport mai bun între parametrii enumerați anterior. La noi, unde deranjul uman este foarte mari și păsările păstrează o distanță mare față de observator din cauza că sunt mereu în stare de alertă, sunt mai populare modelele cu putere de amplificare 10x.

În plus, un binoclu de calitate care are 40mm la lentilă este cu mult mai bun decât un binoclu ieftin cu lentila de 50mm, pentru că acestea din urmă folosesc sticlă de calitate proastă și membrane de acoperire a lentilelor nu chiar bune, având drept rezultat o imagine mai puțin luminoasă decât un binoclu de 8×32 (ținem minte că gradul de luminozitate este rezultatul puterii de mărire, diametrului obiectivului, calitatea lentilelor, a prismelor și a materialului care acoperă sistemul optic).

Exit Pupil

Acest parametru ține de lentila mai mică, apropiată de ochi (ocular), și se referă la diametrul fascicului de lumină ce iese din binoclu. Acest fascicul este de fapt imaginea amplificată ce iese din binoclu și pătrunde în ochiul uman. Se calculează prin împărțirea diametrului lentilei frontale la puterea de amplificare. Prin urmare, un binoclu 8×40 va avea un exit pupil de 5; unul de 8×42 – 5.25.

Cu cât e mai mare acest număr, cu atât crește posibilitatea de a vedea ceva în lumină proastă. Mai mult decât atât, acest parametru trebuie să fie în concordanță cu diametrul maxim la care se poate dilata pupila umană (4mm- 7mm, în dependență de vârstă și disponibilitatea de lumină). De aceea, dacă un exit pupil este aproape egal cu diametrul pupilei noastre, vom avea dificultăți la vizualizarea imaginii. Iată de ce: în lumină bună, când pupilele noastre sunt contractate la 2-3mm, un binoclu prea mic (8×21, deci exit pupil = 2.6) va fi dificil de utilizat pentru că ochiul nostru va trebui centrat fix pe exit pupil pentru a dibui pasărea. De aceea, pentru birdwatching se recomandă binocluri care au un exit pupil de cel puțin 4mm. Dacă ne trebuie un binoclu pentru a face birding în condiții de luminozitate slabă (deci când pupila noastră se va dilata), vom alege un binoclu cu exit pupil de 5 sau chiar mai mult.

Sistemul de prismă

Există două tipuri de sisteme de prismă folosite la această oră la fabricarea de binocluri: prisma Porro și prisma roof.  Vom încerca să oferim câteva informații sumare despre fiecare în parte.

Prisma Porro: binoclurile pe bază de prismă Porro au un sistem optic în formă de litera Z, unde lentilele frontale sunt decalate față de oculare și astfel rezultă o formă a binoclului mai lată la bază și mai îngustă la vârf. Această tehnologie este mai veche.

Prisma roof: la binoclurile pe bază de prismă roof lentilele frontale sunt aproximativ pe aceeași linie cu ocularele și astfel rezultă o formă mai suplă a binoclului. Această tehnologie este mai modernă.

Din cauza costurilor de producție a fiecărui tip de tehnologie, binoclurile Porro sunt mai ieftine decât cele roof (de obicei binoclurile Porro ajung la 250-300$, în timp ce binoclurile roof pornesc de la 400$).

Cele de tip Porro sunt mai ieftine pentru că tehnologia de fabricare nu presupune costuri ridicate, însă de obicei binoclurile de acest tip sunt grele și incomode. De asemenea, sunt foarte sensibile în cazul în care sunt scăpate pe jos sau lovite, și de obicei nu sunt impermeabile din cauza faptului că sunt greu de sigiliat. Din acest motiv, praful și apa sub formă de ploaie sau ceață pot intra oricând.

Binoclurile fabricate cu tehnologia roof sunt mai ergonomice pentru că cele două oculare sunt așezate compact, ca un mic telescop. Binoclurile de tip roof suportă mai bine șocurile mecanice, iar faptul că sunt tratate cu nitrogen și argon le face impermeabile la praf și apă și previne formarea de ceață în condiții extreme. De aceea, un binoclu roof va continua să lucreze multă vreme după ce un binoclu Porro a renunțat. În plus, aceste binocluri sunt mai ușoare (să nu credeți că un binoclu bun trebuie neapărat să fie greu).

Prin urmare, dacă situația financiară ne permite, e bine să ne luăm din start un binoclu cu prismă roof, pentru că binoclurile Porro nu sunt atât de robuste și durabile. Însă dacă suntem limitați financiar, putem opta pentru un binoclu Porro cu care să începem a învăța păsările și să trecem la un binoclu mai performant dacă între timp ne dorim mai multă calitate.

Tabel de comparație:

Porro	Roof
Mare și voluminos	Subțire și robust
Greu	Ușor
Câmp vizual mai larg	Prismele se suprapun strâns și rezultă un câmp de vedere mai mic
Lentilele obiectivului sunt mai largi și oferă o adâncime mai mare de percepție	Tuburile drepte și aliniate paralel reduc percepția adâncimii
Capacitate mai mare de colectare a luminii = luminozitate mai mare	Poate fi la fel de luminos ca și un binoclu poro doar cu o acoperire corectă a lentilei (membrană de corectare a fazei) = costă mai mult
Binoclul are două prisme montate separat – pot apărea probleme de aliniere dacă binoclul e scăpat pe jos (design slab)	Binoclul are două prisme separate cimentate împreună ca o montare interioară unică – un design mai puternic și mai durabil
Calitate mai bună cu costuri mai mici	Oferă aceeași calitate optică ca și un binoclu Porro, dar costă mai mult

Calitatea optică

Se întâmplă deseori ca binoclurile care au aceeași putere de mărire și același diametru al lentilelor frontale să ofere imagini de calitate diferită din punct de vedere optic. Calitatea componentelor optice, design-ul sistemului optic în sine și atenția acordată fiecărui detaliu în timpul fabricării – toate joacă un rol important atunci când vine vorba de calitatea optică a binoclului. În acest sens, câțiva parametri ne pot fi de folos:

• Câmpul vizual: este un termen care descrie cât de cuprinzătoare e imaginea pe care o vedem printr-un binoclu. Deseori este măsurată prin raportul n metri/ 1000 metri sau ca un unghi de vedere (exemplu: un raport de 110m/1000m înseamnă 6.3°). Pentru wildlife în general și birdwatching în special, este recomandat un câmp vizual larg pentru că ne permite scanarea rapidă a unui teritoriu cuprinzător și asigură dibuirea și urmărirea subiecților care se mișcă iute. Așa cum am menționat anterior, o putere de amplificare mare reduce câmpul vizual, așa că este nevoie să alegem un binoclu ce apropie destul de bine și totodată ne oferă destul câmp vizual.

• Adâncimea câmpului: acesta este un termen care arată ce cantitate, dintr-o anumită imagine văzută de aproape până departe, apare fină la un anumit focus. Acest parametru este deseori trecut cu vederea, dar o mai mare adâncime a câmpului înseamnă mai puțin timp petrecut învârtind la rotița de focalizare și îmbunătățește considerabil experiența folosirii binoclului în câmp pe o perioadă extinsă de timp. Este necesar în special atunci când privim la păsări mici care se mișcă repede și nu stau locului.

• Focalizarea de aproape (Close focus): acest parametru reprezintă distanța cea mai scurtă la care binoclul este capabil să ofere o imagine bună și clară a unui obiect. Ca regulă generală, cu cât puterea de amplificare crește, cu atât crește și focalizarea minimă de aproape. Parametrul acesta este foarte important pentru că de multe ori suntem nevoiți să observăm o pasăre foarte aproape, la 3-4 m, și să-i vedem și detaliile. Prin urmare, un binoclu bun pentru birding trebuie să ofere o distanță minimă de focalizare de aproximativ 5 m. Pentru observarea fluturilor, reptilelor, etc., se recomandă un binoclu cu distanța de focalizare apropiată mai redusă (4 m sau mai puțin).

• Ușurința de focalizare: un binoclu bun ne va permite să focalizăm repede și calitativ un anumit punct. Acest lucru este important pentru că păsările se mișcă permanent, iar noi trebuie să ținem pasul și prin urmare trebuie să reglăm focalizarea cât mai ușor. Un mecanism de focalizare bun ne va permite să facem acest lucru dintr-o singură mișcare a roții sau chiar mai puțin. Din acest motiv, majoritatea binoclurilor pentru birdwatching au poziționată roata de focalizare chiar în centru, acolo unde putem umbla cu degetul arătător în timp ce ochii privesc prin binoclu. Un binoclu mai performant va avea un mecanism de focusare mai fin.

• Lentile ED sau HD: există două tipuri de lentile moderne folosite în optică la această oră: lentile cu dispersie joasă (Extra-Low Dispersion) sau dispersie înaltă (High Density). Rolul lor este să corecteze fenomenul cunoscut ca „aberație cromatică”. Acest fenomen apare deseori la binoclurile standard, în special în situații de contrast ridicat (imagine deschisă contra unui fundal închis, sau invers). Lentilele ED sau HD reduc sau chiar elimină aberațiile cromatice și îmbunătățesc claritatea, contrastul și culoarea imaginii rezultate.

• Claritatea periferică: Toate binoclurile au un punct situat în centrul câmpului vizual, unde imaginea este cea mai clară. Pe măsură ce se deplasează spre periferie, imaginea își pierde din calitate (fenomen cunoscut sub numele de curbură a câmpului). Cu cât acest punct central este mai larg, cu atât binoclul va fi mai plăcut de folosit. Unele binocluri premium încorporează în oculare niște lentile speciale numite “aplatizatoare de câmp” pentru a oferi o imagine clară spre periferie.

• Fidelitatea cromatică: este important ca binoclurile pentru birding și pentru wildlife în general să reproducă exact culorile și nuanțele din natură. În special pentru observarea păsărilor, identificarea corectă a unei specii depinde de diferențierea variațiilor fine de nuanță. Multe binocluri au o culoare subtilă chiar din fabricație: imaginea văzută prin unele din ele poate părea un pic rece (albăstruie) sau caldă (galben slab) față de imaginea văzută cu ochiul liber. Acest lucru nu este o problemă atâta timp cât nuanța nu e pronunțată – dar e bine să căutăm un binoclu care reproduce cât mai netru culorile din natură.

• Rezoluție: este de fapt abilitatea binoclului de a dezvălui detaliile fine ale imaginii vizualizate (de exemplu, pene individuale la o pasăre). Evident, o imagine de rezoluție mai mare și cu mai multe detalii este întotdeauna mai bună. Principalii factori care afectează rezoluția unui binoclu sunt dimensiunea obiectivului, puterea de mărire, calitatea componentelor optice.

• Contrast: cu cât contrastul din imaginea văzută prin binoclu este mai mare, cu atât mai bine. O imagine cu constrast mai ridicat înseamnă că vom putea vedea mai bine obiectele vagi aflate la distanță și ne va ajuta să facem diferența dintre variațiile subtile în ton și nuanță, în special în condiții de luminozitate slabă. Contrastul depinde în mare măsură de calitatea lentilelor și a prismei, alinierea lor corectă pentru a reduce sau elimina reflecția internă și a materialului ce acoperă lentilele și prismele. Contrastul bun este de fapt ceea ce ne face să exclamăm “Wow!” atunci când ne uităm printr-un binoclu și constatăm că se vede „foarte bine”.

Recomandări: încercați să găsiți un binoclu de calitate în limita bugetului Dvs. Optați pentru un binoclu care să afișeze imagini clare, cu contrast bun, rezoluție fină și o bună adândime a câmpului. De asemenea, atrageți atenția să fie indicat tipul de lentile (ED sau HD).

Membrana lentilelor

Aproape toate binoclurile disponibile pe piață au un fel de membrană acoperitoare, aplicată pe suprafețele de sticlă ce vin în contact cu aerul. Aceste membrane cresc performanța unui binoclu, pentru că îmbunătățesc transmisia luminii, compensează aberațiile care apar în mod normal la orice sistem optic și îmbunătățesc rezoluția imaginii, fidelitatea cromatică și contrastul. Calitatea și costul acestor membrane variază considerabil, dar în termeni generali binoclurile se clasifică după calitatea membranelor acoperitoare conform următoarelor categorii:

• Căptușite: unele (dar nu toate) suprafețe de contact între sticlă și aer din componența sistemului optic sunt acoperite cu o membrană specială.
• Total căptușite: toate suprafețele de contact între sticlă și aer sunt acoperite cu o membrană specială.
• Căptușite în mai multe straturi: unele (dar nu toate) suprafețe de contact între sticlă și aer sunt acoperite cu o membrană specială în mai multe straturi.
• Total căptușite în mai multe straturi: toate suprafețele de contact între sticlă și aer sunt acoperite cu o membrană specială în mai multe straturi.

Există mai multe tipuri de membrane acoperitoare folosite la această oră:

• Membrană anti-reflecție: acest tip de membrană reduce cantitatea de lumină pierdută în timpul transmiterii imaginii prin fiecare suprafață din sistemul optic, îmbunătățind în acest fel transmiterea luminii și scăzând cantitatea de lumină întâmplătoare nimerită în interiorul binoclului – contribuind astfel la o luminozitate și contrast mai bun. În general, cu cât e mai bună membrana anti-reflecție, cu atât e mai bună imaginea rezultată și cu atât mai bine va lucra binoclul în condiții de luminozitate proastă. Această membrană este costisitoare de fabricat și dificil de aplicat, și din acest motiv costul final al binoclului este ridicat. Totuși, anume acest membrane fac diferența principală dintre un binoclu premium și unul standard.
• Membrană de prismă care corectează fazele: acest tip de membrană corectează devierile optice care apar de la sine în sistemul de prisme roof. În acest sistem, fascicul de lumină este impus să se despartă în două pentru a trece prin prismă și aboi să se recombine; însă în momentul recombinării cele două traiectorii pot fi defazate. Acest lucru reduce contrastul și rezoluția, de aceea cele mai bune binocluri roof au o membrană specială aplicată pe suprafața prismei pentru a corecta defazarea și a preveni degradarea imaginii.  Aceste membrane nu sunt necesare la binoclurile de tip Porro.
• Membrană-oglindă: iarăși, acest tip este necesar doar la modele bazate pe prismele roof pentru a îmbunătăți transmisia luminii. Pentru a crește luminozitatea imaginii, se folosesc mai multe tipuri de membrană-oglindă: de aluminiu (cu ajutorul lor transmisia luminii prin prismă este asigurată în proporție de aproximativ 87-93%), de argint (cu ajutorul lor transmisia luminii prin prismă este asigurată în proporție de aproximativ 95-98%) și dielectrice/izolatoare (un tip special de membrană folosită la binoclurile de înaltă specificație pentru a asigura transmiterea luminii în proporție de >99%).
• Membrane rezistente la apă: acestea reprezintă un tip aparte de membrane și se aplică pe suprafețele exterioare, de obicei la modelele de binocluri premium, pentru a proteja membranele anti-reflectorizante (care sunt foarte delicate) de la abraziune și deteriorări în timpul utilizării sau curățării. Aceste membrane exterioare sunt rezistente la apă, grăsime, praf, ceea ce face ca binoclul să fie mai ușor de folosit pe timp de ploaie și mai ușor de curățat decât binoclurile care nu au astfel de membrane.

Recomandare: Pentru o activitate serioasă de observare a păsărilor în natură, este recomandat să alegeți un binoclu care este total căptușit (ar fi ideal unul total căptușit în mai multe straturi). Dacă achiziționați un binoclu de tip roof, alegeți unul care să aibă membrane de corectare a fazei și membrane de argint (în caz că bugetul vă permite). Membranele dielectrice sunt mai bune și vor asigura o imagine mai luminoasă, însă costă foarte mult.

Asamblare și durabilitate

Felul în care un binoclu este construit și asamblat reprezintă un factor imposibil de neglijat. Majoritatea producătorilor renumiți acordă o atenție specială la acest capitol, pentru că cea mai mică necorespundere a oricărei componente din construcția binoclului poate afecta serios performanța acestuia. Atunci când vorbim despre construcția binoclului, ne referim mai întâi la carcasa acestuia. Ea ține la un loc și protejează întregul sistem optic intern și oferă binoclului o formă, greutate și echilibru. Carcasa binoclului este de obicei alcătuită din următoarele materiale:

• Policarbonat: carcasele din policarbonat sunt ușoare, rezistente și necesită costuri relativ scăzute; sunt utilizate de obicei la binoclurile aflate în categoria ieftin spre mediu;
• Aliaj din aluminiu: ușoare și puternice; sunt folosite la binoclurile aflate în categoria mediu spre scump;
• Aliaj din magneziu: este cel mai puternic și totodată cel mai ușor material folosit la carcasa binoclurilor aflate în segmentul de vârf al categoriei premium.

Pe lângă metalul de bază sau policarbonatul folosit în carcasă, majoritatea binoclurilor moderne au și o armură de cauciuc de protecție, aplicată pentru a proteja de impacturi minore și pentru a îmbunătăți aderența și manipularea pe teren. Unele carcase și armuri au suprafețe sculptate sau texturate pentru a ajuta la apucare și echilibru.

Hidroizolare și etanșare: pentru wildlife și birdwatching este nevoie de un binoclu complet impermeabil. Majoritatea binoclurilor roof destinate acestei activități sunt rezistente la apă și sunt prelucrate cu un gaz inert (nitrogen sau argon) care evacuează vaporii de apă și luptă împotriva factorilor care ar cauza apariția ceții interne atunci când se trece de la o temperatură extremă la alta (dintr-o mașină călduroasă la un câmp înghețat, de exemplu). Binoclurile impermeabile nu protejează doar împotriva ploii și umezelii – ele împiedică și pătrunderea prafului, nisipului sau altor particule uscate microscopice.

Garanție: datorită faptului că un binoclu reprezintă o investiție financiară foarte mare, este normal să ne servească mulți ani de acum înainte. Atunci când cumpărați un binoclu, atrageți atenție la tipul de garanție pe care îl oferă producătorul (acest aspect spune multe despre calitatea produsului). O garanție obișnuită pentru binolcurile de calitate foarte bună durează între 10 și 30 ani și acoperă orice defecțiuni la materiale și manoperă pe durata garanției. Foarte puțini producători oferă garanție pe toată viața, iar unii chiar merg mai departe, fiind dispuși să repare sau să înlocuiască complet gratis orice defect sau pagubă, indiferent de cauză, pe toată durata de viață a produsului (asta e valabil pentru binoclurile foarte scumpe).

Concluzii:

Articolul s-a axat până acum pe caracteristici și parametri de care trebuie să ținem cont atunci când căutăm un binoclu: putere de mărire, diametrul obiectivului, close focus, impermeabilitate, sistem de prisme, câmp vizual, membrane de lentile și carcasă exterioară. Însă mai rămân de discutat câteva aspecte mai puțin tehnice care întregesc tabloul.

Bugetul: Cumpărați cel mai bun binoclu pe care vi-l puteți permite financiar. Întotdeauna va exista pe piață un binoclu mai performant și mai scump decât restul, și întotdeauna vor exista oameni care vor fi gata să cumpere orice atâta timp cât produsul este etichetat drept „cel mai bun”. Dar odată ce pornim la cumpărături cu un set clar de standarde și știm exact ce parametri urmărim la un binoclu, ne rămâne să vedem cât suntem gata să sacrificăm din p.d.v. financiar pentru a pleca acasă cu un binoclu performant. La acest capitol se potrivește foarte bine expresia „ai ceea ce plătești”, în sensul că rareori se întâmplă să dăm peste ceva wow în schimbul unei sume modeste. De obicei, o achiziție ieftină se va întoarce împotriva noastră ca un bumerang: ne vom chinui cu un binoclu prost în timp ce alții se servesc ani la rând de un echipament pentru care au sacrificat la un moment dat ceva bani. Din acest motiv, recomandarea universală este să ne ferim de opțiunile cele mai ieftine și să fim gata să scoatem un pic mai mult din buzunar pentru ceva de calitate.

Un binoclu bun se poate găsi în intervalul €150-€200, iar în segmentul €300-€500 puteți găsi echipament foarte performant, de înaltă calitate, care vă va servi mult timp de acum înainte. Însă nu uitați să verificați multiple modele din aceeași categorie de preț, pentru că cerințele personale, cum ar fi poziția rotiței de reglare a focusului, textura carcasei, trebuie luate în considerare și testate pe teren, dacă e posibil.

Binoclurile second-hand reprezintă de obicei o variantă bună, cu condiția să vă axați pe branduri renumite prin calitatea lor. Verificați fiecare componentă să meargă bine, în special focusarea, și aveți grijă ca pe lentile să nu existe zgârâieturi. Priviți prin binoclu pentru a vă asigura că nu există defecte interioare.

Totuși, recomandarea de a lua binoclu nou-nouț și bun rămâne în picioare, chiar dacă asta înseamnă să forțăm un pic limitele bugetului nostru.

Testare: Înainte să vă decideți să scoateți din buzunar o anumită sumă, este important să testați mai multe modele. Nimic nu egalează testarea personală, pentru că deseori se întâmplă ca mai mulți oameni să vadă diferit prin același binoclu. Acest lucru se datorează diferențelor pe care le avem cu toții la nivel de acuitate vizuală, construcția feței, felul în care ținem binoclul. Din acest motiv trebuie să încercăm mai multe tipuri de binoclu, până când vedem ce anume ni se potrivește. Evident că nu veți avea mereu ocazia să testați o variate mare de binocluri, și de aceea vă sugerăm să încercați de fiecare dată când aveți ocazia, cum ar fi la evenimente de birdwatching (activitățile de acest gen sunt organizate de specialiști care au echipament optic de calitate; puteți testa acest echipament în condiții de teren și cere sfaturi). Verificați așa numitul „eye relief”: majoritatea binoclurilor au niște benzi de cauciuc deasupra ocularelor, care se retrag pentru a se potrivi celor care poartă ochelari de vedere sau se extind pentru a oferi umbră persoanelor care nu au ochelari. Dacă purtați ochelari, ajustați aceste benzi în poziția minimă și asigurați-vă că nu vedeți inele negre în jurul imaginii din binoclu.

După ce v-ați informat, ați testat și ați decis cât sunteți dispuși să cheltuiți, examinați caracteristicile și garanțiile suplimentare: atrageți atenție la câmpul vizual și la close focus (doi parametri de care depinde calitatea imaginii rezultate). De asemenea, nu neglijați durabilitatea, impermeabilitatea și garanția. Cereți de la firma care vinde binoclul fișa completă cu caracteristici și nu procurați nimic dacă vânzătorul nu oferă garanție.

În concluzie, vedem că există foarte mulți parametri de care să ținem cont atunci când alegem un binoclu bun și comod (asta e foarte important). Sperăm că aceste recomandări îi vor ajuta pe cei interesați să facă alegerea perfectă pentru ei și sperăm că binoclul achiziționat le va oferi multe momente interesante petrecute observând păsările care îi înconjoară.

IMPORTANT: Articolul poate fi reprodus în întregime sau parțial doar cu menționarea sursei (Societatea Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii) și link către pagina web: www.sppn.md.