A început Recensământul internațional al păsărilor de apă!

În luna ianuarie, când țara se dezmeticește după sărbători, ornitologii din Republica Moldova
participă la cel mai amplu program de monitorizare a păsărilor din lume:
Recensământul internațional al păsărilor de apă (International Waterbird Census).

Grup de rațe mari (Anas platyrhynchos) pe fluviul Nistru, lângă barajul de la Naslavcea. Foto: Gheorghe Țîcu

De ce îi spunem „Midwinter”?

Acesta are loc în perioada 10-20 ianuarie și implică recenzarea celor mai importante bazine acvatice din țară, căci ele sunt singurele habitate ce pot găzdui o biodiversitate impresionantă în sezonul rece. Întrucât recensământul are loc în fiecare an în luna ianuarie, când emisfera nordică se află în mijlocul iernii, i se mai spune și „Midwinter”.

Recensământul Internațional al Păsărilor de Apă este cel mai amplu program de acest fel, pentru că la el participă anual în jur de 15000 observatori din 110 țări, care oferă date cât mai concrete asupra speciilor și numărului de păsări observate. Acest recensământ este organizat de organizația Wetlands International, iar Societatea pentru Protecția Păsărilor și a Naturii coordonează acest program în Republica Moldova din 2013. În acest context, o serie de bazine acvatice sunt cercetate pentru a înregistra speciile de păsări și efectivele acestora. Este vorba de următoarele bazine acvatice:

  • lacurile naturale Manta și Beleu (Lunca Prutului de Jos),
  • lacurile Taraclia, Congaz și Comrat (UTA Găgăuzia),
  • lacul Sălaș (piscicola Gura Bâcului),
  • lacul de acumulare Dubăsari,
  • lacul Ghidighici,
  • segmentul fluviului Nistru între Naslavcea și Holoșnița.

În aceste locuri, observatorii caută să vadă cât mai multe păsări de apă, dar notează și alte specii pe care le văd în jurul lacurilor.

Pescăruși râzători pe un lac înghețat din sudul țării. Foto: Vitalie Ajder

Ce specii de păsări vedem la Midwinter?

Cele mai obișnuite și des întâlnite specii care sunt înregistrate în cadrul Recensământului Internațional al Păsărilor de Apă sunt: lebede de vară (Cygnus olor), rațe mari (Anas platyrhynchos), gâște de vară (Anser anser) și gârlițe mari (Anser albifrons). Alte specii, mai puțin abundente însă mereu prezente, sunt lebede de iarnă (Cygnus cygnus), rațe moțate (Aythya fuligula), rațe sunătoare (Bucephala clangula), ferestrași mari (Mergus merganser), corcodei mici (Tachybaptus ruficollis) – acestea fiind specii care obișnuiesc să vină în Republica Moldova din nordul continentului european pentru a ierna aici.

În mod evident apar uneori și specii puțin mai rare pentru țara noastră, precum rața cu cap negru (Aythya marila), lebăda mică (Cygnus columbianus), ferestraș mic (Mergellus albellus) sau șoimulețul de iarnă (Falco columbarius).

De ce ne place Midwinter-ul?

La nivel mondial, în cadrul Recensământului sunt numărate în fiecare an circa 30-40 milioane de păsări de apă (cufundari, corcodei, pelicani, cormorani, stârci, berze, lopătari, rațe, gâște, lebede, cocori, lișițe, cresteți, scoicari, piciorongi, ploieri, prundărași, fugaci, becaține, pescăruși, chire, etc) care constituie specii de interes avifaunistic pentru 25 000 de zone umede din întreaga lume.

Acest recensământ este important și pentru comunitatea ornitologică din Republica Moldova, deoarece el ne ajută din anul 2013 să sporim informațiile disponibile despre prezența, numărul și distribuția multor specii de păsări în perioada rece a anului. De asemenea, ne ajută să vedem tendințele pe care populațiile de păsări le manifestă de la an la an, pentru că ornitologii acumulează date cât mai concrete asupra speciilor și numărului de păsări care poposesc în zonele studiate.

Observarea păsărilor pe fluviul Nistru, lângă satul Naslavcea. Foto: Silvia Ursul

One thought on “A început Recensământul internațional al păsărilor de apă!

  1. Elena Bivol

    Ceea ce nu imi place in proiectele sau organizatii internationale este ca se axeaza preponderent pe numarat, calculat, identificat, determinat, indicatori si aproape deloc pe protectie, prevenire, ajutorare, implicare a populatiei in actiuni de protectie. E realitatea trista a proceselor globale. Ar fi asa de bine ca organizatiile si tarile bogate sa ofere sustinere organizatiilor ca SPPN mai mult pentru lucruri reale si nu doar calculatie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *